Într-un punct de vedere remis redacţiei noastre, pr. Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Iaşilor, a confirmat informaţia cu privire la transformarea de la Biserica Bărboi şi despre noul stareţ care a fost numit acolo. Acesta însă a precizat că, cel puţin o perioadă, „viaţa de parohie îşi va continua cursul ei normal”, schimbarea nefiind una bruscă.

De altfel, decizia luată de către Permanenţa Consiliului Eparhial Iaşi şi apoi de Sinodul Mitropolitan al Moldovei şi Bucovinei, din data de 19 ianuarie 2023, vorbeşte de fapt despre o reînfiinţare a Mănăstirii Bărboi.

Aşa cum precizează pr. Constantin Sturzu, pentru aproape 200 de ani Biserica Bărboi a fost mănăstire, fiind ridicată la acest rang în 1669, iar biserica ce există şi astăzi, care a suferit mai multe modificări şi renovări de-a lungul timpului, a fost construită în 1841 – 1844 cu fondurile mănăstirii.

„Într-adevăr, confirmăm că părintele arhimandrit Nathanael Neacşu a fost numit ca paroh al Bisericii Bărboi din Iaşi o dată cu ieşirea la pensie a părintelui Constantin Andrei. Viaţa de parohie îşi va continua cursul ei normal. La ea se va adăuga, ca un plus de consistenţă în viaţa liturgică şi pastorală, reactivarea Mănăstirii Bărboi. Cele trei elemente: istoria, împlinirea unei datorii morale faţă de ctitori şi infrastructura actuală (faptul că este încadrată cu zidul de piatră) recomandă existenţa aici a unei mănăstiri”, a precizat pr. Constantin Sturzu pentru „Ziarul de Iaşi”.

El a mai explicat că reînfiinţarea Mănăstirii Bărboi nu este o premieră, un alt exemplu din aceeaşi zonă fiind Mănăstirea Golia, care a funcţionat ca biserică în comunism şi a fost reactivată în 1992. „Acum mănăstirea găzduieşte şi lucrarea culturală a mirenilor ce ostenesc în cadrul Centrului Cultural Misionar Doxologia (cu editură, tipografie şi portal)”, a mai punctat pr. Constantin Sturzu.

Stareţul cu două doctorate care nu vorbeşte cu presa

Reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, într-un amplu istoric al Bisericii Bărboi, au precizat că, de-a lungul timpului, în cadrul lăcaşului de cult au funcţionat Institutul de învăţătură pentru fete, Liga Culturală, o bibliotecă populară numită „Casa Românească de citire”, înfiinţată de Nicolae Iorga sau Asociaţia „Frăţia Ortodoxă”, filiala Iaşi.

Tot aici au locuit fraţii Cicerone şi Valeriu Iordăchescu, profesori recunoscuţi ai Seminarului „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamţ, dar şi scriitorul Ion Creangă.

Nathanael Neacşu, stareţul noii mănăstiri, are un CV consistent: în vârstă de 40 de ani, acesta predă la Facultatea de Teologie Ortodoxă a UAIC, dar a obţinut şi două titluri de doctor. Primul dintre ele este în domeniul Spiritualităţii Ortodoxe şi este obţinut la Facultatea de Teologie „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu în 2009, iar al doilea este în domeniul Teologiei dogmatice şi a fost obţinut în 2014 la Facultatea de Teologie a „Universităţii Aristoteleio”, din Tesalonic, Grecia.

La această facultate din Grecia stareţul a făcut şi al doilea masterat, în timp ce în 2018 a urmat un stagiu de cercetare postdoctorală la „Institut for Orthodox Christian Studies (IOCS)”, din Cambridge, Marea Britanie.

Am dorit să discutăm cu stareţul mănăstirii, Nathanael Neacşu, despre ce va însemna această schimbare pentru creştinii care sunt arondaţi parohiei Bisericii Bărboi, despre planurile sale pe termen mediu şi lung cu privire la dezvoltarea celei mai centrale mănăstiri din capitala Moldovei şi despre cum va fi formată obştea de călugări care va vieţui acolo.

Am fi dorit să-l întrebăm dacă această mănăstire va avea şi o deschidere către populaţia mai tânără din centrul oraşului şi dacă vor fi implicaţi în activităţile desfăşurate acolo şi studenţii de la facultatea unde acesta predă.

Însă, după ce a aflat că-l contactăm din partea presei nu a mai răspuns la telefon şi la mesaje, refuzând orice formă de dialog.