Caută 
Autostrada spre Vest, cârmită ieri din pix spre Sud
Guvernul „sudist“ mai trage o clapă Iaşului, depărtându-ne cu 200 km de UE
6 MIN
Teama că autorităţile centrale vor „depărta“ Iaşul de Uniunea Europeană s-a adeverit ieri. Ministrul Transporturilor a prezentat oficial un traseu „în zigzag“ al autostrăzii despre care spune că va lega Moldova şi Transilvania, acesta nefiind prin Târgu Mureş, ci prin Bacău – Braşov. Drumul ieşenilor spre vestul Europei va fi astfel mai lung cu 150-200 de kilometric. Cât despre judeţele din nordul Moldovei, acestea practic sunt excluse dintre beneficiarii proiectului. Noua autostradă Ungheni – Iaşi – Braşov ar urma să coste, spune ministrul, circa 3 miliarde de euro, la jumătate cât ar costa cea spre Târgu Mureş potrivit studiilor de fezabilitate vechi şi controversate, diferenţa reieşind ca urmare a reliefului mai dificil, spun autorităţile. Noul proiect face obiectul unui memorandum cu UE, finanţarea urmând a fi asigurată, cu fonduri rambursabile, de la BERD, banii urmând a fi returnaţi apoi de UE dacă proiectul va fi aprobat.
Guvernul a deturnat spre Bacău proiectul autostrăzii Iaşi – Tg. Mureş. Ministrul Transporturilor a prezentat în şedinţa de ieri a Executivului o listă cu proiectele prioritare pentru realizare în anii 2021-2027, respectiv în următorul exerciţiu financiar septenal al Uniunii Europene. Acestea fac obiectul unui memorandum, iar finanţarea va fi asigurată, cel puţin în primă fază, cu fonduri de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Urmează ca banii să fie recuperaţi de la Comisia Europeană, dacă Bruxelles-ul va aproba cererea Bucureştiului în acest sens. Ministrul Felix Stroe a declarat că memorandumul „a fost discutat în principiu cu doamnele comisar pe Dezvoltare şi pe Transporturi de la Comisia Europeană“, respectiv cu Corina Creţu (Politică Regională) şi Violeta Bulc.
Primul din „acest portofoliu de proiecte publice prioritare de infrastructură, care vor atinge un grad de maturitate suficient de mare pentru demararea licitaţiilor şi a implementării începând cu anul 2019“ este proiectul de autostradă Braşov-Paşcani-Iaşi-Ungheni, de 336,5 km şi cu un cost aproximativ de investiţie de 3,08 miliarde de euro. Potrivit declaraţiei ministrului Transporturilor, proiectul este compus din mai multe sectoare de autostradă: Braşov-Bacău (160 de km, 1,84 miliarde euro), Bacău-Paşcani (81,2 km, 485,5 milioane de euro), Paşcani-Iaşi-Ungheni (95,2 km, 754,5 milioane de euro).
În loc de Tg. Neamţ-Tg. Mureş, în memorandum apare drumul rapid Transregio Braşov-Tg. Mureş (161 km, 4 benzi, 102 milioane de euro). Aşadar, dacă, atunci când va fi gata, veţi ţine neapărat să mergeţi pe autostradă spre vest, va trebui să ocoliţi pe la Braşov, lungind drumul cu peste 150 km. În memorandumul prezentat ieri de Felix Stroe mai sunt menţionate proiectul autostrăzii Braşov-Făgăraş-Sibiu (120 km, 816,44 milioane de euro), Drumul Sudului (drum expres) Bucureşti-Craiova-Dr.T. Severin-Caransebeş-Lugoj (397 km, 2,5 miliarde euro) şi drumul expres Buzău-Focşani-Brăila-Tulcea-Constanţa (361,7 km, 1,82 miliarde euro).
Toma (PSD): Lucrările vor începe pe Paşcani – Iaşi
Senatorul ieşean Vasilică Toma, care a discutat în mai multe rânduri cu Felix Stroe în calitate de secretar al Comisiei pentru transporturi şi energie din Senat, ne-a declarat că nu este vorba propriu-zis de o autostradă, ci de trei segmente din trei proiecte diferite, Ungheni-Iaşi-Tg. Mureş (autostradă), Siret-Suceava-Focşani-Ploieşti (drum expres) şi Bacău-Braşov – acesta din urmă ridicat la rang de autostradă, deşi nu figurează în actualul Masterplan de Transport agreat cu Comisia Europeană. „Primele care vor începe sunt Iaşi-Tg. Neamţ, parte a autostrăzii Iaşi-Tg. Mureş, şi Paşcani-Bacău“, a spus senatorul Toma. El a explicat că, pentru acestea, se caută surse de finanţare alternative – cum e Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, invocată de Felix Stroe – pentru că nu mai „încap“ în bugetul de 5,1 miliarde de euro constituit din fonduri europene destinate infrastructurii de transport. Soluţia creditării iniţiale a proiectului este asemănătoare celei prin care s-a asigurat finanţarea modernizării Aeroportului Iaşi, lucrări care s-au derulat din fonduri proprii, ulterior obţinându-se „decontul“ de la Comisia Europeană, a explicat senatorul ieşean. El a adăugat că sigur se va scoate la licitaţie în 2018 pachetul proiectare plus execuţie al tronsonului Iaşi-Tg. Neamţ – nu însă şi Iaşi-Ungheni, pentru că încă nu e certă amplasarea podului peste Prut.
Bodea (PNL): Proiectul arată pricepere de instalator apă-canal
Cum era de aşteptat, opoziţia a luat foc după prezentarea lui Felix Stroe. „E o prostie care arată priceperea doar de instalator apă-canal a noului ministru al Transporturilor (aluzie la funcţia ocupată anterior de Stroe, respectiv director la o societate de furnizare a apei, n.r.). Nu există nicio strategie naţională sau europeană care să susţină acest traseu, iar să vii să dirijezi traficul din Moldova prin centrul ţării – care şi aşa este supraaglomerat – arată că în viaţă mai bine te ocupi cu ce te pricepi. În cazul Domniei sale, apa şi canalizarea“, ne-a declarat liberalul Marius Bodea. El i-a invitat atât pe Felix Stroe, cât şi pe Maricel Popa şi pe Mihai Chirica „să plece repede din viaţa publică“, admiţând însă că, în cazul primului, soluţia e mai greu de realizat. El a reamintit că societatea de apă condusă de Stroe până în octombrie activează în judeţele Bacău şi Braşov, suspectându-l pe actualul ministru de conflict de interese. Maricel Popa nu a răspuns ieri la telefon, în vreme ce Mihai Chirica a avut telefonul închis sau s-a aflat într-o zonă fără semnal.
Movilă (PMP):Nişte mincinoşi
„Deci vor să facă o autostradă în zigzag precum mintea lor“, a descris Petru Movilă proiectul. Coridorul de transport Bacău-Braşov nu există în Masterplan, a afirmat deputatul ieşean, iar includerea lui se face prin negocieri, cu acceptul celor de la Bruxelles. „Nu contează sursa de finanţare, vorbim de o strategie a UE privind drumurile din Europa, de angajamente asumate de România“, a precizat Movilă. El a apreciat faptul că ministrul Transporturilor recurge la un împrumut – deşi nu în condiţii avantajoase, cum propunea deputatul PMP – pentru începerea proiectării şi execuţiei, dar spune că Stroe şi ceilalţi miniştri dinaintea lor sunt „nişte mincinoşi“ când spun că Iaşi-Tg. Mureş este o autostradă prea scumpă. Movilă a conchis că doar proiectul de lege privind construirea autostrăzii, aflat acum la Camera Deputaţilor, mai poate să corecteze situaţia.
2017, un an cu zero kilometri de autostradă deschişi circulaţiei
Anul 2017 a fost un an semi-ratat din punctul de vedere al marilor proiecte de infrastructură rutieră: niciun kilometru nou de autostradă deschis circulaţiei, se arată într-o analiză HotNews. De fapt, sunt 15 km – terminaţi în 2016, şi 21 km finalizaţi, dar cu circulaţie interzisă din diverse motive. Cu puţin noroc, în 2018 ar putea fi inauguraţi aproape 80 de kilometri de autostradă, însă alocările bugetare infime şi bâlbele autorităţilor pun sub semnul întrebării multe dintre proiectele care zac de ani de zile pe hârtie.
Promisiuni pe calea ferată
În sectorul feroviar, memorandumul prevede că se va reabilita ceva mai mult de jumătate din traseul Iaşi-Timişoara. „Coridorul Coşlariu (Alba) – Cluj-Napoca – Ilva Mică – Suceava – Paşcani este un proiect, de asemenea, cuprins în Masterplanul general de transport al României. Are o lungime de 488 km şi un cost aproximativ de investiţie de 1,95 miliarde euro“, a declarat ministrul Transporturilor în şedinţa de ieri a Executivului. Un alt proiect este cel de reabilitare a căii ferate Bucureşti-Iaşi (462 km, 1,687 miliarde euro). „Finanţările sunt asigurate“, a mai spus Felix Stroe, referindu-se la valoarea totală a proiectelor menţionate în memorandum, de aproximativ 12,2 miliarde de euro. „Este un pachet de proiecte care, odată lansate, nu vor mai putea fi oprite“, a conchis el.
