Iată cifrele! Generaţia Z ne va plăti pensiile: judeţul Iaşi, cel mai „tânăr din ţară”. Moldova va fi „pepiniera” forţei de muncă a României

Alte statistici arată şi că Regiunea de Dezvoltare Nord-Est are cea mai mare populaţie şcolară. Ceea ce înseamnă că acum, în sălile de curs din şcolile şi universităţile din Moldova se pregătesc viitorii angajaţi, cei care vor asigura fondul de pensii pentru angajaţii din prezent.

Pe de altă parte, Regiunea Nord-Est are cea mai mare populaţie, în jur de 3,7 milioane de locuitori, urmată de Regiunea Sud-Muntenia, 3,2 milioane, Sud-Est cu 2,8 milioane şi Nord-Vest cu 2,7 milioane.

Suntem, ca medie de vârstă, cei mai tineri, atât în interiorul regiunii, cât şi la nivel de macroregiuni. Dacă în judeţul Iaşi media la jumătatea anului acesta este de 39,1 ani (faţă de 39 de ani în 2021), Cluj şi Municipiul Bucureşti se aflau în jumătatea “bătrână” a ţării, cu vârste medii de 42,6, respectiv 43 de ani.

Vârsta medie a bărbaţilor din judeţul Iaşi este de 37,9 ani, iar cea a femeilor de 40,4 ani, în timp ce vârsta medie a bărbaţilor români este de 40,5 ani, iar a femeilor de 43,6 ani.

Tinereţea judeţului şi numărul mare de copii şi tineri aflaţi la vârsta şcolarizării sunt veşti bune. Dar asta numai dacă şcolile vor reuşi să îi pregătească astfel încât Iaşul şi Regiunea de Dezvoltare Nord-Est să nu livreze doar forţă de muncă prost plătită. În acest moment, tot statisticile oferă o bună imagine de ansamblu în ce priveşte populaţia şcolară şi condiţiile pe care le oferă şcolile din Iaşi celui mai mare bazin de viitori angajaţi ai ţării.

Regiunea Nord-Est are aproape 600.000 locuitori de la vârsta de creşă şi până la cursanţi de studii postuniversitare, adică 17% din populaţia şcolară a ţării. Iar Iaşul, cu o populaţie de peste 185.000 de persoane în această categorie, este pe locul al doilea în ţară, după Bucureşti. Iar Suceava, cu o populaţie şcolară de 124.289 de persoane este pe locul cinci în topul judeţelor cu cei mai mulţi şcolari (exceptând Bucureştiul).

Practic, la Iaşi sunt şcolarizaţi un sfert dintre copiii şi tinerii din nord-estul ţării, la Suceava 22%, în Bacău 17%, la Neamţ 13%, iar în Botoşani şi Vaslui 12%, respectiv 11%.

De ce beneficiază Generaţia Z în cea mai săracă regiune din ţară?

„Moldova se conturează ca fiind cea mai mare pepinieră de viitori angajaţi ai României, câteva judeţe din această regiune ieşind în evidenţă prin „populaţii“ de Gen Z, tineri cu vârste de 10-24 de ani, mult peste alte regiuni ale României. (…) În ciuda acestui avantaj al tinereţii, Moldova continuă să fie cea mai săracă regiune din România, lipsa investiţiilor fiind explicată mai ales prin lipsa infrastructurii”, se arată şi într-o analiză publicată recent de Ziarul Financiar, care calculează “unde sunt concentrate cele mai mari comunităţi de tineri cu vârste cuprinse între 10 şi 24 de ani”. 

Ziarul Financiar a ajuns la concluzia că Iaşi şi Suceava, alături de Bucureşti, Prahova şi Constanţa au cea mai mare populaţie de Generaţie Z (10-24 de ani), însă atrage atenţia că deşi “hub-urile de tinereţe pot deveni factori în luarea unor decizii de investiţii”, în nord-estul şi nord-vestul ţării cele mai mari investiţii în producţie sunt în textile, cu salariaţi plătiţi de multe ori cu minimul pe economie.

Tocmai de aceea, e importantă pregătirea pe care o primesc acum aceşti copii. Iar statisticile oferă o imagine de ansamblu asupra infrastructurii de învăţământ. De ce beneficiază cei 17% dintre elevii şi studenţii români care învaţă în Regiunea de Nord-Est a ţării? De 18% din sălile de clasă (cabinete şcolare sau amfiteatre) care există în România, de 17% dintre laboratoarele şcolare şi de 17% dintre atelierele şcolare. Până acum, împărţirea pare echitabilă. Însă când este vorba de sport, şcolile şi autorităţile din nord-estul ţării dovedesc o lipsă totală de interes.

Doar două bazine şcolare în şase judeţe

În ce priveşte sălile de gimnastică, Regiunea Nord-Est este abia pe locul al patrulea din opt regiuni. Terenurile de sport din Regiunea nord-Est reprezintă doar 16% din totalul pe România, iar în privinţa bazinelor de înot suntem pe ultimul loc. De fapt, în întreaga regiune există doar două bazine dedicate populaţiei şcolare şi ambele sunt în judeţul Suceava. Iar Suceava conduce la nivel de regiune şi la un alt capitol. Deşi Iaşul este nucleul activităţilor de IT din zonă, judeţul Suceava este cel care deţine 30% dintre PC-urile şi echipamentele IT din infrastructura de învăţământ, în timp ce Iaşul are doar 22%.

Am comparat distribuţia echipamentelor IT din regiunea Nord-Est cu cele din Regiunea Nord-Vest, al cărei nucleu este judeţul Cluj. Cu o populaţie şcolară ce reprezintă 14% din totalul pe România, regiunea Nord-Vest are la toate capitolele de infrastructură un plus de 1%-2%, are 8 bazine de înot şi, în interiorul regiunii, deţine 52% dintre echipamentele IT şi PC-uri, în vreme ce restul de 48% se împart între judeţele Maramureş (14%), Bihor (13%), Sălaj (9%), Satu-Mare (7%) şi Bistriţa Năsăud (5%).

89 de facultăţi în Nord-Vest, doar 63 în Nord-Est

Iar Regiunea Nord-Vest ne depăşeşte cu mult şi la numărul de facultăţi. Cu 89 de facultăţi, distribuite în toate cele şase judeţe componente, Nord-Vest acoperă 16% din infrastructura de învăţământ superior, cu 4% mai mult decât în Regiunea Nord-Est (unde sunt 63 de facultăţi, grupate în doar patru din şase judeţe). Vaslui şi Botoşani nu au nicio facultate.

Şi tot statisticile, de această dată cele europene, publicate de Eurostat, atrăgeau atenţia în luna octombrie că dintre statele membre ale UE în 2021, România este ţara în care au fost înregistrate cele mai mari procente de copii expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială (41,5%).

“Copiii care cresc în sărăcie sau în condiţii de excluziune socială întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte rezultatele şcolare, sănătatea şi realizarea întregului lor potenţial mai târziu în viaţă. De asemenea, ei se confruntă cu un risc mai mare de a deveni şomeri, săraci şi excluşi social la vârsta adultă”, se arată în comunicatul Eurostat.

La nivelul ţării, potrivit Eurostat, 19,4% din populaţia Regiunii Nord Est se confruntă cu lipsuri materiale severe. Iar regiunea Sud-Est este cea mai afectată din acest punct de vedere (22,7% din populaţie se confruntă cu lipsuri severe. Adică tocmai zonele cu cea mai tânără populaţie a ţării, regiunile care împreună constituie Macroregiunea doi.