Caută 
4 MIN
Într-un fel, cu starea de urgenţă şi apoi cu cea de alertă cu tot, pandemia a fost mană cerească pentru unii. Aşa au devenit atipice alegerile din 2020, cu campanii electorale ascunse în spatele comunicatelor, cu candidaţi care i-au privit de alegători doar de pe afişe, dar care apoi au avut grijă să-şi deconteze cheltuielile din banii publici. Iar după alegerile locale, respectiv după cele parlamentare, au dispărut cu totul. De unde înainte de alegeri se călcau în picioare să organizeze evenimente publice şi conferinţe de presă, ulterior au preferat să invoce restricţiile ca să fenteze întrebările incomode ale jurnaliştilor.
În 2020, Maricel Popa nu s-a sfiit să iasă public ca să fluture proiectul spitalului mobil. Până la urmă, socoteala i-a ieşit: a devenit senator. PSD însă a pierdut câteva mandate. Dar preşedintele PSD Iaşi a ieşit public şi după alegeri, fiind primul care a "spart tăcerea". Nu însă şi ceilalţi patru parlamentari ai PSD, deşi aceştia se exprimă mai ales în scris.
Dosarele de la Parchete le-au luat graiul
Şi cel care i-a succedat la şefia CJ, Costel Alexe, a fost activ şi vizibil, mai întâi ca ministru (al Mediului), apoi ca preşedinte al Consiliului Judeţean, însă nu ca preşedinte al PNL. Asta, până la anunţarea Dosarului "Tabla". Au mai fost apoi câteva ieşiri, după care totul s-a rezumat la şedinţele CJ şi la înregistrările de pe pagina de Facebook. Zilele acestea, unele etape de proiect precum extinderea Aeroportului şi finalizarea restaurării Muzeului "Vasile Pogor" au fost ocazii de care preşedintele CJ a profitat să se întâlnească cu presa, dar numai din perspectiva funcţiei ocupate.
Celălalt liberal de frunte al Iaşului, primarul Mihai Chirica, este la fel de vorbăreţ ca atunci când era social-democrat. În schimb, la conferinţele sale de presă nu au accces jurnaliştii pe care îi consideră incomozi, cei care au relatat despre averea distribuită în familie şi despre documente controversate care îi poartă semnătura – dintre care unele au ajuns între timp pe masa procurorilor.
Tăcerea liberală
Dacă Chirica rareori vine la sediul din Podu Roş, organizaţia a intrat în silentio stampa odată cu pasul lateral făcut de Alexe din funcţia de preşedinte al PNL. Nicio conferinţă de presă, niciun eveniment cu excepţia celor prilejuite de campania alegerii preşedintelui partidului. Are Organizaţia Judeţeană preşedinte? Are: se numeşte Alexandru Muraru, în caz că nu ştiaţi. Înainte de alegeri pornise cu idei precum cea menită să protejeze mai mult clădirile de patrimoniu, nu doar din Iaşi – unde multe sunt lăsate de izbelişte, să se dărâme singure – ci din toată ţara. Iar mai înainte de asta combătea public inserţia blocurilor în cartiere de case, punând în umbră sau călcând peste monumente istorice, cum e cazul blocului construit pe strada Bălcescu 17A, cu adresa redenumită Octav Botez 1A. Astăzi, deputatul Muraru are alte priorităţi.
FOTO: Parlamentari liberali ieșeni
Prefectul şi-a pierdut vocea
Despre ceilalţi parlamentari liberali aleşi de ieşeni, nicio veste: senatoarea Iulia Scântei e bucureşteancă în cea mai mare parte a timpului, deputatul Sorin Năcuţă e păşcănean în cea mai mare parte a timpului, iar "veneticul" Alexandru Kocsis reprezintă Iaşul din afara PNL – de unde a demisionat ca să-l urmeze pe Ludovic Orban.
Şi Instituţia Prefectului şi-a pierdut graiul odată cu pandemia, deşi efectivul conducerii a ajuns la patru: prefect, doi subprefecţi şi secretar general. Schimbarea prefectului liberal cu unul social-democrat a dat câteva semne că activităţile în grupurile de lucru s-au reluat, dar "dezgheţul" ia mai mult timp. Un raport în faţa presei şi a ieşenilor despre ceea ce face Prefectura nu s-a mai văzut de pe vremea lui Marian Şerbescu.
Opoziţie în surdină
Dacă partidele aflate acum la putere se contrează reciproc la Iaşi cu îndârjire, ce fac cele din opoziţie?
Deşi arată ca un partid în reorganizare, USR a ieşit la rampă în câteva rânduri, pe mai multe voci şi în mai multe locuri – pentru că acum are mai multe sedii. Cosette Chichirău, retrasă strategic pe poziţia a doua în filială, a "prins glas" anul trecut doar când Adrian Covăsnianu a fost alungat din guvern odată cu ruperea alianţei cu PNL. Atunci a fost prezentat un raport consistent privind stadiul proiectelor autostrăzilor, între timp întârziate. Dar conferinţe de presă au făcut şi alţi parlamentari (Monica Berescu şi Marius Bodea), şi consilierii – mai ales cei locali.
FOTO: Parlamentari USR ieșeni
Mai există câţiva aleşi care ne reprezintă judeţul în Parlament, dar care sunt invizibili. Şi nu vorbim aici de Diana Şoşoacă, caz aparte, ci de cei doi deputaţi de la AUR. Vizita, anul trecut, a unuia dintre cei doi copreşedinţi ai Alianţei la Iaşi a prilejuit singura conferinţă de presă de la alegerile din 2020. Chiar şi aşa, doar Daniel Ivănuţă (foto dreapta) a fost prezent atunci. Colegul lui, Mihail Albişteanu, se pregăteşte să marcheze o treime de mandat fără nicio ieşire publică.
FOTO: Mihail Albişteanu
Întrebări în loc de concluzii
Va schimba ceva renunţarea la restricţiile anti-Covid? Vom vedea acţiuni mai mult decât declarative din partea aleşilor – aşa cum făceau liberalii, de exemplu, conferinţe de presă pe stradă, sub ochii ieşenilor? Dincolo de criza provocată de ruşi prin invazia Ucrainei şi de pandemia care doar a trecut în plan secund, fără să dispară, mai sunt proiecte de interes local pentru care aleşii să considere că merită să se bată şi să atragă susţinerea ieşenilor?
