Caută 
5 MIN
Contabilul şef al Operei ieşene, proaspăt retrogradat din funcţie, o acuză public pe Beatrice Rancea că a falsificat un contract în baza căruia şi-ar fi oferit sieşi sute de milioane de lei într-o perioadă în care instituţia nu mai avea bani să îşi onoreze obligaţiile curente. În fapt, era vorba de o „reciprocitate“ cu Clujul
Vedetă atât pe scenă cât şi pe micile ecrane, Beatrice Rancea a fost privită ani la rândul de public ca un salvator al Operei Române Iaşi. Dar, după cum acuză unii angajaţi, toate spectacolele ţinute cu casa închisă ascundeau, dincolo de cortină, mai multe lucruri controversate şi un mod de a conduce discreţionar. Acuzaţiile aduse merg până la falsuri în acte, contracte încheiate fără acoperire bugetară, achiziţii fără referate de necesitate.
Acestea sunt doar câteva exemple de fapte în care apare numele managerului Beatrice Rancea şi care sunt acum scose la suprafaţă de fostul contabil şef al ONRI, Simona Alice Gogan, actualmente retrogradat pe postul de simplu economist la aceeaşi instituţie. Aceasta a depus în urmă cu câteva zile un memoriu la Ministerul Culturii, dar şi la alte instituţii ale statului, pe care „Ziarul de Iaşi“ l-a prezentat în ediţia de vineri, prin care solicită de urgenţă un control financiar ONRI.
Astăzi, „Ziarul de Iaşi“ detaliază anumite aspecte invocate de fostul director economic al ONRI, chestiuni pe care, cu toată consideraţia pentru succesul notabil al Operei, am considerat util să le aducem la cunoştinţa publicului.
Contracte cu ei înşişi
Beatrice Rancea este cunoscută şi ca un militant constant pentru bugetele instituţiilor de cultură pe care le-a condus. Un lucru de apreciat. Spre sfârşitul primăverii trecute, de exemplu, alături de Florin Estefan (pe numele său real Florin Aştefănoie) bariton şi managerul Operei Române din Cluj, Beatrice Rancea ieşea la rampă anunţând colapsul financiar în care se aflau cele două instituţii. Rancea spunea atunci că ONRI se vede în imposibilitatea să pună în scenă spectacolele de la începutul stagiunii 2019-2020, din cauză că Ministrul Culurii tăiase cu aproximativ 30% bugetul pentru „Bunuri şi servicii“. Din acest capitol bugetar, atât ONRI cât şi ONCN îşi plăteau colaboratorii.
„Situaţia operelor este specială. Pentru că, dacă noi luna viitoare nu avem bani pentru producţiile în derulare şi pentru colaboratori, fără de care noi nu ne putem desfăşura activitatea şi nicio operă din ţară nu-şi poate susţine activitatea, practic nu vom mai juca“, declara Betrice Rancea, pentru Ziarul de Iaşi, în august 2019.
Într-adevăr, ministerul redusese bugetul, dar cei doi manageri au găsit se pare soluţii de supravieţuire, nu neapărat pentru instituţiile lor, ci pentru propriile persoane. Chiar dacă cele două opere mureau sub povara sărăciei, atât Rancea cât şi Estefan se plăteau reciproc prin contracte de colaborare.
35.000 de lei de la Cluj
Câteva luni înainte de tumultoasa conferinţă de presă comună, mai exact pe 22 aprilie, cei doi manageri, Beatrice Rancea şi Florin Estefan, semnau un contract de prestări servicii artistice prin care Opera din Cluj se angaja să plătească şefei de la ONRI o remuneraţie brută de 37.447 lei pentru regia operei „Don Giovanni“ de W.A. Mozart ce urma să fie pusă în scenă. Spectacolul mai fusese pus în scenă şi la Iaşi. Beatrice Rancea a încasat net 35.200 lei, 11.000 lei – numerar, până pe 8 mai, iar restul de 24.200, prin ordin de plată, după data premierei, dar nu mai târziu de 31 mai.
O săptămână mai târziu după plata ultimei facturi către Beatrice Rancea, baritonul Florin Estefan se afla la Iaşi cu spectacolul „Evgheni Oneghin“, în care juca rolul principal.
Nu este însă singurul spectacol la care managerul de la Cluj a fost cap de afiş la ONRI. Pe 6 mai 2019 ONRI, prin managerul Beatrice Rancea a încheiat cu Florin Estefan un contract de prestaţie artistică şi cesionarea drepturilor de autor pentru interpretarea rolului Giorgio Germont din opera Traviata care urma să aibă loc cinci zile mai târziu. În contractul nr. 2270 se precizează că remuneraţia cuvenită lui Estefan este de 4.787 lei brut, adică 4.500 de lei net. Banii trebuiau să fie viraţi până la sfârşitul lunii iunie.
Clauze la secret în vremuri de criză
Una dintre clauzele prevăzute în contracte prevedea că părţile se angajează „să asigure confidenţialitatea asupra tratativelor purtate în vederea încheierii acestui contract, precum şi asupra acelor clauze care, prin natura lor, nu sunt de notorietate publică“. Deşi confidenţialitatea este uzuală în branşă, momentul încheierii i-a dat o altă relevanţă. Sindicatul ONCN a aflat şi apoi a reclamat la minister faptul că cei doi manageri, deşi se plâng de lipsa banilor, se plătesc reciproc. Ministrul de atunci, Daniel Breaz, i-a chemat pe Rancea şi Estefan să dea socoteală. Rancea însă, pe care aseară nu am reuşit să o contactăm pentru eventuale detalii, a încercat să acopere întreaga poveste, spune fosta cotabilă şefă.
„A încheiat un contract, cu acelaşi număr şi cu aceeaşi persoană, dar în care la renumeraţie se prevedea că este cu titlu gratuit. Pe acela doamna Rancea i l-a arătat ministrului. La rândul său, Estefan a dus contractul modificat la sindicatul de la Cluj pentru a aplana conflictul. Amândouă contractele au fost înregistrate. În decembrie, când au venit banii de la minister, cele 3 milioane de lei, Beatrice Rancea a scos contractual cu remuneraţia 0 şi le-a spus celor de la contabilitate «acesta merge la gunoi». Apoi l-a scos pe cel unde managerul de la Cluj avea remuneraţia 4.500 de lei net şi a dat ordin să fie plătit. Practic a fost un fals în acte“, a povestit Simona Gogan.
Şi, astfel, aşteptările bugetare ale managerului Beatrice Rancea până la sfârşitul anului nu au fost în van. Guvernul a picat, miniştrii s-au schimbat şi banii au venit. Cum au fost însă împărţiţi la ONRI? Aceasta este o altă poveste.
Contractele la care s-a făcut referire în text pot fi văzute mai jos:
