O ciudăţenie: „decariştii” respinşi. Notele la Limba Română, o disproporţie inexplicabilă la examenul de la Facultatea de Drept

Din totalul de 678 de candidaţi, mai mult de jumătate (345) aveau medii peste 9 atât la Bac (care a contat în proporţie de 50% din media finală la admitere), cât şi în anii de studiu (criteriu de departajare) şi erau îndreptăţiţi să spere că vor fi admişi fără probleme la facultate. Însă 17% dintre aceşti candidaţi cu note foarte bune au fost respinşi sau puşi pe listele de aşteptare.

De ce a devenit examenul de Limba Română un obstacol atât de greu de trecut?

Din toată Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, examenul la Limba română s-a dat doar la Facultatea de Drept. Şi asta pentru că, spune rectorul Universităţii, prof. Univ. Tudorel Toader, “Interpretarea corectă a conţinutului normei juridice, înţelegerea spiritului legii şi a voinţei legiuitorului necesită o foarte bună cunoaştere a limbii române. Fiecare participant la înfăptuirea justiţiei, indiferent de rolul pe care îl are, interpretează legea; în plus, judecătorii o şi aplică. Perspectivele cunoaşteri diferă, de la nivelul învăţământului preuniversitar faţă de sensul juridic. De aici pot surveni şi unele diferenţe la calificativele obţinute. Alte diferenţe pot surveni din dificultatea întrebărilor de examen. Ne dorim ca studenţii noştri sa aibă o buna cunoaştere a limbii române, condiţie necesară pentru devenirea lor ca buni jurişti”.

Testul la Limba Română conta în proporţie de 50% pentru ca un candidat să fie admis (cu condiţia să fi obţinut cel puţin nota 5 la test), iar media examenului de bacalaureat conta tot în proporţie de 50%, în timp ce criteriile pentru departajarea candidaţilor cu aceeaşi medie de admitere erau nota la testul de limba română şi media anilor de studii.

Acest din urmă criteriu a fost, cu siguranţă, pe placul majorităţii candidaţilor. Şi asta pentru că media mediilor anilor de studiu a tuturor celor 678 de candidaţi a fost 9,36, în timp ce media notelor la limba română a fost 7,09.

Limba română, aşa cum se vede şi în grafic, a fost un obstacol dificil pentru majoritatea candidaţilor. Excluzând olimpicii, doar 4% dintre candidaţi au luat note între 9 şi 9,99 la acest test, în timp ce cei mai mulţi au obţinut note de 7 – 7,80 (35%) sau de 6 – 6,80 (25%).

De fapt, la înscrierea pentru admiterea la Facultatea de Drept, 51% dintre candidaţi aveau rezultate excepţionale la Bac şi în anii de studii) şi riscul de a nu fi admişi era minim. Totuşi, zece dintre ei nu au predat tezele la limba română şi au fost notaţi cu 0, patru candidaţi excepţionali au fost notaţi cu note între 5 şi 5,80, în timp ce majoritatea (173 de candidaţi) au avut note între 6 şi 7,80.

Exceptând olimpicii, doar 28 de candidaţi dintre elevii care, atât în liceu, cât şi la Bac, au avut doar medii peste 9, au obţinut şi la testul grilă de Limba Română note peste 9 (până la 9,60).

Dintre candidaţii excepţionali, zece au fost respinşi, iar 49 au ajuns pe lista de aşteptare – adică 17% dintre candidaţii cu medii peste 9 au avut probleme la admitere din cauza testului la Limba Română.

Tematica de examen, afişată pe siteul facultăţii, anunţa că în vederea verificării cunoştinţelor de limba română elementele supuse verificării se referă la aspecte lexicale şi semantice (de exemplu, identificarea sensurilor corecte ale unor cuvinte, recunoaşterea relaţiilor de sinonimie, antonimie, omonimie şi paronimie dintre cuvinte, identificarea şi utilizarea adecvată, în contexte variate, a sinonimelor, antonimelor, omonimelor şi paronimelor unor cuvinte), dar şi la aspecte gramaticale (cum ar fi identificarea formei corecte de gen, număr şi caz a unor substantive; utilizarea adecvată a formelor articulate; identificarea formei corecte de feminin a unor adjective; recunoaşterea adjectivelor fără grade de comparaţie etc) sau de ordin fonetic şi ortografic (de exemplu, accentuarea corectă a cuvintelor sau identificarea formelor corecte din punct de vedere ortografic).

“Întrebările vizează chestiuni necontroversate, a căror rezolvare corectă decurge din cunoaşterea principiilor actualei norme literare româneşti probând capacităţile pe care le au candidaţii în ceea ce priveşte: definirea şi corecta utilizare a feluritelor cuvinte şi forme, distingerea între diferitele posibilităţi pe care limba le oferă şi felul în care norma literară le actualizează – la nivel lexical-semantic, gramatical şi fonetic şi explicarea în mod corect a soluţiilor pentru care s-a optat, testul urmăreşte să ofere o imagine corectă şi reală asupra bunei cunoaşteri şi stăpâniri a limbii române şi asupra deprinderilor de a utiliza corect norma literară contemporană”, se mai preciza pe site-ul facultăţii.

Excluzând extremele (olimpicii, notaţi cu 10, şi candidaţii care au obţinut nota 0 la Limba Română), media notelor obţinute la testul de limbă română de către candidaţii cu note foarte mari a fost de 7,52, în timp ce media mediilor lor de la Bacalaureat a fost de 9,41, iar cea din anii de studiu de 9,62.

La câteva săptămâni după Bacalaureat, notele la limba română ale acestor candidaţi erau cu aproape două puncte la mici la Limba Română decât mediile examenelor lor de la finalizarea liceului şi cu peste două puncte mai mici decât mediile din anii de studiu. Dacă includem şi candidaţii cu medii sub 9 în anii de studiu şi la Bac, diferenţa între media la testul de Limba Română şi media mediilor de la Bacalaureat se mai diminuează, dar rămâne importantă (1,5 puncte).

• Media la testul de Limba Română a candidaţilor care şi-au asigurat un loc cu taxă la învăţământ cu frecvenţă redusă a fost 7,12, în timp ce media anilor lor de liceu a fost 9,29, iar cea de la Bac a fost 8,85.

• Pe locurile cu taxă la învăţământ cu frecvenţă, cea mai mică notă obţinută la Limba Română în cazul candidaţilor admişi a fost 7, iar cea mai mare a fost nota 9. De fapt, doar doi candidaţi au obţinut 9 la Limba Română, în timp ce 16 au fost notaţi cu 8 – 8,6, şi alţi 52 de candidaţi au primit note între 7 – 7,80.

• Pe locurile destinate candidaţilor de etnie română au fost admise două persoane, cu note de 6,2 – 6,5 la limba română şi cu medii între 8,28 – 9,47 la bacalaureat şi în anii de studiu.

• Alţi doi candidaţi, proveniţi din sistemul de protecţie socială au obţinut 6 şi 6,6 la Limba română şi, pentru că aveau deja medii peste 9 la bac şi în anii de studiu, au fost acceptaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă.

•  Candidaţii din mediul rural admişi (şase persoane), au avut o medie de 7,67 la testul de limba română, în timp ce media anilor lor de studiu a fost 9,32, iar cea de la Bac 8,78.

“E o problemă, nu se mai studiază gramatica. La bacalaureat nu sunt teste de gramatică, pentru că limba română nu se studiază în liceu. Problema nu e la copii, ci la faptul că în programă nu mai există lecţii de gramatică. Institutul de lingvistică Iorgu Iordan – Al. Rosetti a făcut demersuri pe lângă doi miniştri din Ministerul Educaţiei cerând reintroducerea gramaticii în licee, indiferent de profil. Până acum, fără rezultat, dar înţeleg că acum trei săptămâni au reluat demersurile. Şi au dreptate, trebuie făcut ceva, în condiţiile în care analfabetismul funcţional a ajuns la 46%, potrivit ultimelor rezultate ale evaluărilor PISA. De aceea, nu mă miră aceste note, chiar sunt mari. Aceşti copii, care au susţinut examenul la Drept, sunt dintre cei care înţeleg ce citesc, dar nu au mai învăţat gramatica, au uitat-o”, a explicat pentru Ziarul de Iaşi director Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi, cercet. şt. I, dr. Gabriela Haja.

De aceeaşi părere este şi Serinella Zara, profesor de Limba şi Literatura Română la Colegiu Mihai Eminescu din Iaşi: „Eu, ca profesor de română, ar trebui să-i ajut, dar programa claselor IX – XII nu cuprinde noţiunile cerute la admiterea la facultate. Chiar m-am simţit vinovată, adesea. Şi încă la Iaşi e un examen mai onest, bazat pe ceea ce ar puteau şti copiii din cele învăţate în clasa a VIII-a. Studiind după culegeri, copiii pot lua examenul. Încă cei care vor să dea examen la Bucureşti, la Drept sau la Poliţie, trebuie să facă meditaţii speciale. În principiu, la Iaşi se verifică fonetică, vocabular şi foarte puţine elemente de morfo-sintaxă, în timp ce Bucureştiul cere chestiuni de specialitate, care nu se învaţă nici în gimnaziu, şi nici în liceu, complicate şi discutabile, cu care nici gramaticii nu sunt de acord. Acest examen şi programa de liceu ar trebui gândite ca o continuitate, dar nu o continuitate cu clasa a opta, cum se întâmplă la Iaşi. Sau cu nimic, cum se întâmplă la Bucureşti”.

Lecţiile de gramatică ar trebui reintroduse în programa de liceu, spune categoric Serinella Zara, care adaugă: „Eu sunt convinsă chiar că cei care dau examenul ăsta de limba română la admiterea la facultate vor vorbi şi vor scrie mai corect în română decât generaţiile anterioare, care nu au susţinut examenul”.

Iar Gabriela Haja, de la Institutul Philippide, lansează o întrebare la care Ministerul Educaţiei ar trebui să dea în cele din urmă un răspuns: „Există tot felul de obiective pentru învăţământ, în general, dar unul dintre aceste obiective ar trebui să fie ca orice absolvent de liceu să-şi cunoască propria limbă. Mă refer, desigur, la limba naţională, pentru că România este ţara cu cele mai multe limbi ale minorităţilor recunoscute oficial. În 2007 aveam 20 de limbi vorbite în România – altele decât româna – zece cu protecţie generală şi zece care beneficiau de protecţie sporită. Şi de atunci s-au mai adăugat câteva, mi se pare. Şi este bine aşa. Dar cine protejează limba română?”