O primărie din Iași refuză la plată o factură imensă pentru că a venit pe e-mail, nu fizic

O primărie din judeţ refuză cu încăpăţânare să intre în secolul al XXI-lea. A refuzat plata unei facturi de peste 40.000 de lei, pentru că aceasta fusese trimisă pe e-mail, iar nu printr-o scrisoare recomandată. În faţa instanţei, reprezentanţii primăriei au afirmat că nici nu primiseră factura, deşi aceasta fusese trimisă pe adresa oficială de e-mail a instituţiei. Până la urmă, factura pierdută a fost găsită de judecători în dosar, semnată chiar de oficialii comunei.

În aprilie anul trecut, între Primăria Golăieşti şi SC Zest DP SRL a fost încheiat un contract privind întocmirea documentaţiei necesare pentru consolidarea unui tronson de drum comunal din centrul localităţii. Firma se obliga să întocmească documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie în decurs de o lună, iar primăria, să plătească pentru aceasta suma de 41.650 lei. Documentaţia a fost predată în mai, fără obiecţiuni, iar factura a fost trimisă pe adresa de e-mail menţionată în contract, în iunie. Plata facturii însă nu a mai fost făcută, motiv pentru care firma s-a adresat instanţei.

În faţa magistraţilor Judecătoriei, reprezentanţii Primăriei Golăieşti au afirmat că au insistat ca firma să aducă factura în format hârtie la primărie sau să o trimită printr-o scrisoare recomandată, întrucât la contul de e-mail au acces mai multe persoane şi nu poate fi garantată primirea. „Cert este faptul că factura de plată în original, aferentă contractului de prestări servicii, nu a fost niciodată comunicată, pârâta nefiind în posesia acesteia”, au precizat oficialii din Golăieşti.

Deşi afirmau că nu au văzut factura trimisă de firmă, ei au adăugat că acesteia i-ar fi trebuit ataşată şi o semnătură electronică, în absenţa căreia nu ar fi valabilă. „Reclamanta a refuzat să comunice factura în original, aceasta susţinând că ar fi comunicat factura prin e-mail, e-mail de care pârâta nu are cunoştinţă, eludând dispoziţiile Legii nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică”, se menţionează în întâmpinarea depusă la dosar de primăria comunei.

Analizând contractul dintre cele două părţi, magistraţii Tribunalului au constatat că acesta nu menţiona ca factura să fie comunicată exclusiv prin predarea directă sau prin scrisoare recomandată. O asemenea condiţie nu fusese stabilită nici ulterior, deci comunicarea prin e-mail era permisă. În plus, factura trimisă pe e-mail nu era propriu-zis electronică, ci pur şi simplu o scanare a facturii în format hârtie, cu semnătura olografă a emitentului. De altfel, între timp, factura fusese predată şi în format tipărit şi fusese semnată de primire. Primăria o plătise însă doar parţial.

Ca urmare, judecătorii au obligat primăria Golăieşti să achite şi restul de 26.650 lei rămas din factură, plus cheltuielile de judecată, în valoare de 3.333 de lei. Pronunţată vineri, sentinţa poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile.