Patru factori care pot să-ţi crească riscul de a face Covid chiar dacă eşti vaccinat

Infectarea unui vaccinat este destul de asemănătoare cu cea a unui nevaccinat, dar există totuşi diferenţe importante. Un studiu pe tema manifestării Covid-19 arată că cele mai frecvente cinci simptome în rândul persoanelor vaccinate infectate cu coronavirus sunt: dureri de cap, curgerea nasului, strănut, dureri în gât şi afectarea simţului olfactiv.

Nevaccinaţii au două simptome Covid în plus

Dar, în lipsa vaccinului, există alte două simptome de care cei vaccinaţi sunt scutiţi: febra şi tusea persistentă.

Un studiu care a comparat simptomele în rândul persoanelor vaccinate şi nevaccinate a constatat că o persoană vaccinată şi infectată cu coronavirus avea cu 58% mai puţine şanse de a face febră.

Cei mai mulţi dintre cei care s-au imunizat şi apoi s-au infectat au spus că s-au simţit mai degrabă ca şi cum ar fi avut o răceală minoră.

O altă diferenţă este reprezentată de riscul de a fi spitalizat. Cei vaccinaţi au o şansă mult mai mică de a fi spitalizaţi din cauza simptomelor şi au mai puţine şanse să sufere de simptome pe termen lung, adesea denumite ”COVID lung”.

Pe de altă parte, riscul de a te infecta în ciuda vaccinului nu este egalăpentru toată lumea, existând patru factori care cresc acest risc.

1 – Tipul de vaccin

Studiile clinice efectuate înainte de aprobarea diferitelor vaccinuri, precum şi datele colectate după începerea campaniei de vaccinare a populaţiei la nivel mondial, au acordat fiecăruia dintre vaccinurile aprobate un punctaj în ceea ce priveşte reducerea relativă a infecţiei.

În cazul vaccinului Pfizer, cel mai răspândit în lumea occidentală, acesta are o eficienţă de 95% în ceea ce priveşte reducerea infecţiei. Vaccinul Moderna este foarte aproape, cu o eficienţă de 94%.

Alte vaccinuri care au fost aprobate şi administrate la nivel mondial au avut rezultate ceva mai slabe: vaccinul Johnson & Johnson – 66%, iar vaccinul AstraZeneca – 70%.

Aşadar, cineva care a fost vaccinat cu unul dintre ultimele două are o protecţie uşor mai puţin eficientă decât cineva vaccinat cu Pfizer sau Moderna.

2 – Timpul scurs de la primirea ultimei doze

Perioada de timp care trece de la administrarea vaccinului se dovedeşte a fi unul dintre cei mai importanţi factori asupra nivelului de anticorpi şi, prin urmare, şi asupra calităţii imunizării.

Acesta este motivul pentru care multe ţări au decis să vaccineze populaţia cu o a treia doză de rapel.

Studii recente indică faptul că rezistenţa imunitară ca urmare a vaccinurilor Pfizer se diminuează în primele patru-şase luni de la al doilea vaccin.

3 – Variantele de coronavirus

Virusul cu care ne confruntăm astăzi nu este exact acelaşi cu cel care a dat buzna în vieţile noastre în urmă cu aproape doi ani.

Anumite mutaţii pe care virusul le-a suferit au generat o varietate de tulpini, care acum sunt denumite cu litere din alfabetul greesc. Varianta Delta şi descendenţii săi au devenit dominante în cea mai mare parte a lumii.

Procentele de eficacitate ale vaccinurilor au fost calculate în stadiul testelor clinice în raport cu versiunea originală a virusului. Cu toate acestea, în momentul în care au fost aprobate şi administrate, vaccinurilor li s-a cerut să ne apere împotriva unor versiuni uşor diferite ale virusului.

Astfel, procentele de eficacitate ale vaccinului Pfizer, care se ridicau la 95% împotriva virusului original, au scăzut uşor la 93% împotriva variantei Alpha şi la 88% împotriva variantei Delta.

Ca atare, varianta la care ai fost expus, pe care de obicei nu o cunoşti, îţi va afecta şi şansele de a te infecta, chiar dacă eşti vaccinat.

4 – Sistemul tău imunitar

Toate datele menţionate în acest articolul Jerusalem Post şi în studiile pe care le citează se referă la riscul mediu raportat la populaţia generală.

Este important de reţinut că fiecare dintre noi este un caz individual, iar riscul ca fiecare persoană să fie infectată este rezultatul unei ecuaţii complicate care constă în tipul de vaccin primit, câte doze au fost administrate şi când, precum şi în şansele unei persoane de a contracta virusul în funcţie de stilul de viaţă pe care îl are.

De exemplu, lucrătorii medicali sau profesorii se află adesea în situaţii în care şansele lor de a contracta virusul sunt mai mari.

Dar puterea sistemului imunitar al unei persoane joacă, de asemenea, un rol. Rezistenţa sistemului imunitar scade, de obicei, odată cu vârsta. În plus, afecţiunile medicale cronice sau pe termen lung pot slăbi răspunsul imunitar.

Acesta este motivul pentru care persoanele în vârstă şi cele care sunt imunodeprimate tind să dezvolte mai puţini anticorpi după ce au fost vaccinate şi sunt considerate mai vulnerabile la infecţii.

În cele mai multe ţări, aceste grupuri au primit prioritate la vaccinare, ceea ce înseamnă că au fost imunizate printre primele, pentru a fi protejate. Dar aceasta înseamnă, de asemenea, că apărarea lor imunitară a şi început să scadă mai devreme.

SURSA: hotnews.ro