Prăbușire istorică la Primărie: cele mai puține autorizații din ultimii 15 ani

Ritmul în care Primăria Iaşi autorizează construcţii noi a scăzut dramatic în primele două luni ale acestui an. Scăderea este atât de brutală încât a dus la o situaţie fără precedent: în 20 de zile din tot cuprinsul lunii trecute nu au fost eliberate autorizaţii. Verificările "Ziarului de Iaşi" au relevat că numărul de autorizaţii emise în primele două luni ale anului este un minim istoric al ultimilor 15 ani, comparativ cu perioada similară. Doar 68 de autorizaţii au fost eliberate în lunile ianuarie (46) şi februarie 2022 (22): cu 70% mai puţin faţă de vârful perioadei analizate (2018) şi cu 60% faţă de cel mai grav an din punct de vedere al crizei economice (2010). Primăria invocă mai multe cauze, iar una dintre ele face referire inclusiv la deficitul de personal existent la nivelul Direcţiei de Arhitectură şi Urbanism. Dar, există şi alte explicaţii pe care reprezentanţii instituţiei evită să le spună.

Nu au existat autorizaţii pentru blocuri

Din analiza autorizaţiilor din acest an rezultă că niciun act urbanistic nu face referire la un proiect nou de construire a unei locuinţe colective. În schimb, proiectele noi fac referire la construirea de case (13 avize), a unei biserici, a unei supraetajări şi alte lucrări de mică amploare (reclamă publicitară, un teren de sport, reparaţii, construirea unui balcon, demolare a două construcţii, realizarea unui acces la o bancă etc.). Proiectele noi reprezintă 48% din avize, în timp ce lucrările care vizează reţele de utilităţi la imobile existente (energie, gaz) au o pondere de 40%. În cazul celorlalte autorizaţii (12%) este vorba despre modificări ale unor proiecte avizate favorabil în anii precedenţi. În trecut, numărul de autorizaţii eliberate pe parcursul primelor două luni ale anului a ajuns până la un maxim 220 (în 2018) şi niciodată nu a scăzut sub pragul de 100 de avize.

Care sunt explicaţiile Primăriei?

Reprezentanţii municipalităţii invocă patru motive pentru actuala situaţie din urbanism: pandemia, deficitul de personal, documentaţii incomplete depuse de solicitanţi şi reorganizarea activităţii de urbanism. "Odată cu ieşirea din sezonul de iarnă, cu siguranţă numărul cererilor de documentaţii va creşte, mai ales că restricţiile privind pandemia au fost ridicate", a comentat ieri purtătorul de cuvânt al Primăriei, Sebastian Buraga. În opinia acestuia, pandemia a dus la o scădere a interesului investitorilor de a derula proiecte în domeniul construcţiilor. În ceea ce priveşte lipsa personalului specializat, Buraga spune că deficitul este de aproximativ 35% în cadrul Direcţiei de urbanism, dar ar urma să fie organizate concursuri. În cazul documentaţiilor incomplete, oficialul instituţiei susţine că solicitările Primăriei către investitori de a completa un dosar provoacă întârzieri în emiterea avizelor. Nu în ultimul rând, Sebastian Buraga a invocat reorganizarea activităţii de urbanism de la nivelul Direcţiei anunţată de către primar în luna februarie.

Ce nu spune Primăria?

În primul rând, ritmul în care sunt eliberate autorizaţii de construire a început să scadă şi în contextul numeroaselor scandaluri imobiliare. DIICOT şi DNA au în vizor proiecte urbanistice încă din anul 2019, dar nicio anchetă nu a fost încă finalizată. Potrivit surselor "Ziarului de Iaşi", unii funcţionari ai Primăriei evită să mai semneze anumite documente: există investitori care aşteaptă de destul timp ca municipalitatea să elibereze o autorizaţie. În acelaşi timp, reorganizarea din februarie, prin care au fost stabilite sau modificate responsabilităţi ale unor funcţionari, a creat un blocaj întrucât a intrat în vigoare abia în luna martie: pentru o perioadă nu era clar cine are răspunderea pentru semnarea unui anumit act. În ultimii aproape şapte ani, la Iaşi mai există o problemă majoră: funcţia de arhitect-şef nu a fost ocupată constant de o singură persoană, fiind aplicat un sistem de rotaţie între arhitecţii angajaţi la Primărie, unii dintre ei plecând, între timp, din instituţie. Astfel, o viziune unitară şi coerentă asupra dezvoltării oraşului nu a existat şi, în plus, este destul să amintim faptul că Iaşul încă se ghidează din punct de vedere urbanistic după un Plan Urbanistic General aprobat în anul 1999. Nu în ultimul rând, digitalizarea serviciilor de urbanism pare un vis îndepărtat la Iaşi, în condiţiile în care, în alte oraşe, tocmai eliminarea birocraţiei de la ghişeu a fost de natură să eficientizeze activitatea direcţiilor similare.