Prezenţă la vot de 43%, uşor mai slabă faţă de europarlamentare

Ieşenii au ieşit ieri în număr mai mic la vot faţă de alegerile similare din anul 2014. În acelaşi timp, prezenţa la urne a fost inferioară celei înregistrate la scrutinul europarlamentar din mai 2019. Rezultatele publicate aseară de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) arată că peste 43% dintre alegători au venit să-şi exercite dreptul la vot, sub media naţională (47,6%). La fel ca la europarlamentare, ieşenii din mediul urban au ieşit la urne în număr mai mare faţă de cei din mediul rural, diferenţa fiind de circa 40.000 de voturi. Totuşi, chiar dacă Iaşul a avut o prezenţă mică raportată la populaţie, dacă ţinem cont strict doar de numărul de votanţi judeţul nostru se află pe locul 3 în ţară, după Bucureşti şi Cluj. În total, în judeţul Iaşi au ieşit la urne 335.703 de alegători, cu circa 3.300 de votanţi mai puţin decât la europarlamentare şi cu aproape 20.000 mai puţin decât în primul tur al prezidenţialelor din 2014.

Aproape 50.000 de voturi pe liste suplimentare

În cele 748 de secţii de votare s-au prezentat peste 283.000 de ieşeni care sunt înscrişi pe listele permanente. Pe liste suplimentare au fost înregistrate aproape 50.000 de voturi, număr similar cu alegerile europene. În schimb, au fost 2.600 de persoane care au beneficiat de urna mobilă, un număr dublu faţă de scrutinul europarlamentar. În cazul a cinci secţii a fost înregistrată o prezenţă de peste 100%, cel mai mare procent fiind la secţia 31 de la Colegiul „Costache Negruzzi” (154%). Alte secţii cu prezenţă mare au fost la şcoala „Gheorghe Asachi” (111%), Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” (109%), Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” (107%) şi Colegiul Naţional (100%). După numărul de votanţi, în 15 secţii dintre cele 748 au fost înregistraţi peste 1.000 de alegători, cei mai mulţi votând la Universitatea Agronomică (1.812 alegători). În schimb, cea mai slabă prezenţă, de sub 2%, a fost înregistrată în cazul a două secţii din Paşcani, la Colegiul Naţional. Situaţii similare au fost la două secţii din Moşna, alte două din Popeşti şi câteva secţii din Iaşi (şcoala „Nicolae Iorga”, Liceul „Al.I.Cuza”, Liceul de Mecatronică şi PT 27 Tătăraşi). Ca de obicei, la astfel de secţii, numărul mic de votanţi este explicat prin faptul că foarte multe persoane (în special basarabeni) au domiciliul formal stabilit pe raza secţiilor.

Valea Lupului, cea mai bună prezenţă din judeţ

În municipiul reşedinţă de judeţ s-au prezentat la urne 160.798 de ieşeni, cu 3.000 de votanţi mai puţin decât în primul tur al prezidenţialelor din 2014. Procentual, 50,7% dintre alegători au ieşit la vot (peste media naţională). În schimb, cea mai bună prezenţă la urne a fost la Valea Lupului (62,4%), comună urmată de Miroslava (56%), Aroneanu (55,5%), Bârnova (52,5%), Costeşti (52%) şi Ipatele (51%). În restul unităţilor administrativ-teritoriale, procentul de prezenţă a fost de sub 50%. Cea mai slabă prezenţă a fost în Moşna (8%), precum şi în Grajduri (10,7%), Scânteia (16%) şi Popeşti (17%). În municipiul Paşcani, prezenţa a fost de 39%, la Hârlău de 33%, la Târgu Frumos de 37,5%, iar în Podu Iloaiei de 38%. De remarcat că cinci comune din Zona Metropolitană Iaşi (Miroslava, Ciurea, Holboca, Tomeşti şi Valea Lupului) au înregistrat un număr mai mare de votanţi decât cele patru oraşe din judeţ. De exemplu, în Miroslava au ieşit de două ori mai mulţi votanţi decât în Târgu Frumos (9.245 faţă de, respectiv, 4.371 persoane), în condiţiile în care în Miroslava sunt înscrişi pe listele permanente 16.507 alegători, iar în Târgu Frumos sunt 11.650 de alegători.

Cum s-a votat pe categorii de vârstă şi gen

Cei mai mulţi votanţi din judeţul Iaşi au avut vârsta de peste 45 ani (180.587 persoane), în timp ce alegătorii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 44 au fost 155.116 de persoane. După gen, s-a menţinut trendul de la alegerile precedente: femeile au ieşit în număr mai mare la vot (173.049 persoane) faţă de bărbaţi (162.654 persoane). Nu în ultimul rând, după mediu, 187.217 de persoane au ieşit la vot în oraşe şi municipii, iar alţi 148.486 de alegători au fost înregistraţi în mediul rural.