Propunere controversată trimisă în Parlament. Liceele pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a. Ce cred directorii ieşeni?

Este vorba despre proiectul în varianta noului ministru al Educaţiei, Ligia Deca. Noile proiecte de legi ar urma să fie prezentate în Guvern până la data de 15 februarie, pentru ca mai apoi să fie aprobate de Parlament.

Admiterea “dublă” pentru intrarea în clasa a IX-a

După Evaluarea Naţională susţinută la finalul clasei a VIII-a, elevii ar urma să dea o admitere suplimentară la liceul unde doresc să studieze. Toate liceele au această posibilitate de organizare a unui concurs pentru ocuparea locurilor şi trebuie să anunţe, cu un an înainte, la ce discipline vor testa elevii.

Conform variantei publicate pe internet a proiectului Ministrului Ligia Deca, orice liceu ar avea posibilitatea să organizeze un examen de admitere, fie că va fi la nivel de instituţie, fie pentru fiecare profil.

Nici elevii şi nici părinţii nu sunt de acord cu două examene unul după altul şi cu modul de organizare propus. „Ar trebui ca un elev bun să dea 3-4 admiteri în perioada respectivă, pentru că nu va şti sigur unde va intra. Este un stres imens pentru un copil de 14-15 ani”, spune tatăl unui elev din Iaşi.

„Cred că dă posibilitatea şcolilor care înregistrează solicitări foarte multe să îşi organizeze un concurs. Probabil că se va face sub coordonarea ministerului, astfel încât să existe totuşi o coerenţă în stabilirea acestor concursuri şi a modului în care vor fi gândite”, spune Gabriela Săndulescu, director al Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” din Iaşi.

Directoarea Colegiului Naţional „Costache Negruzzi” din Iaşi, Camelia Gavrilă, consideră că o problema ar fi atât găsirea unui echilibru între susţinerea examenului respectiv şi evaluarea şanselor de către candidaţi, odată cu prezentarea lor la şcoli unde concurenţa poate fi foarte mare, cât şi ce se va întâmpla în momentul repartizării locurilor.

„Din perspectiva asumării unei dorinţe şi a unui risc inevitabil în faţa oricărui examen, sigur că putem spune că e dreptul fiecăruia să gândească, să cântărească, să-şi analizeze competenţa şi nivelul de pregătire. Dar ne gândim la faptul că sunt elevi de 14-15 ani, care nu au neapărat o maturitate şi o posibilitate de autoanaliză foarte clară şi foarte corectă. Urmează acea a doua etapă în care elevi cu note de 9 nu vor reuşi să fie în şcoli bune, pentru că s-au dus într-o şcoală foarte bună, iar toate celelalte locuri s-au ocupat. Deci, este de văzut cum concep propunerile legislative aceste două etape: cea a concursului propiu-zis şi cea a repartizării ulterioare pe locurile rămase libere”, spune aceasta.

Modificările de la Bacalaureat

Anumite probe complementare disciplinelor alese deja pentru Examenul Naţional de Bacalaureat vor fi adăugate în funcţie de profilul urmat. Elevii de la profilul real ar urma să dea „competenţe de bază socio-umane”, iar cei de la umană ar trebui să participe la „competenţe la matematică”, ca probe scrise complementare profilului ales. Cei de la filierele vocaţionale şi tehnologice ar trebui să dea ori „competenţe de bază socio-umane” ori „competenţe la matematică”.

În plus, în timpul anului şcolar, elevii de clasa a XII-a ar urma să susţină şi probe scrise la două limbi străine. Acestea ar putea fi echivalate doar dacă aceştia deţin certificate recunoscute de Ministerul Educaţiei.

„Este de dorit ca varianta care a fost supusă dezbaterii publice vara trecută să fie îmbunătăţită şi să se ţină cont de propuneri, pentru că sunt multe chestiuni care visează şi procesul instructiv-educativ, curriculumul şi Examenul de Bacalaureat sau de Evaluare Naţională. Sunt încă în discuţii acele ipotetice testări ale competenţelor din domeniul matematic, ştiinţific şi cele două limbi străine, în condiţiile în care este realizabil un asemenea demers”, precizează Camelia Gavrilă, directoarea Colegiului Naţional „Costache Negruzzi” din Iaşi.

„Introducerea probelor de competenţe complementare nu este o noutate. Noi am mai funcţionat cu aceste probe, chiar dacă nu erau formulate în acestă manieră. Probabil că se va mai discuta mult pe marginea lor, dar nu este rău să existe. Dacă ne uităm şi la alte sisteme de învăţământ, Matematica apare chiar şi la specializările umaniste, ţinând cont că la anumite facultăţi nici nu te poţi înscrie dacă nu ai un Bacalaureat cu Matematică. Deci, eu cred că ele chiar ar completa nişte lipsuri care au fost semnalate la un anumit moment”, explică Gabriela Săndulescu, directoarea Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” din Iaşi.