Protest la Ambasada Germaniei din Arestul IPJ Iaşi. „Am făcut comerţ cu produse legale în UE”. Este sau nu Philipp Fuhrmann o victimă a vidului legislativ?

Alături de Philipp Fuhrmann, în faţa judecătorilor vor fi prezentaţi şi ceilalţi opt inculpaţi din dosarul „Fabrica de vise”. Infracţiunea pe care e suspectat că ar fi comis-o, explică Fuhrmann în scrisoarea sa adresată Ambasadorului Republicii Federale Germania în România, constă “în concret, în aceea că societatea pe care o administrez a desfăşurat pe teritoriul României acte de comerţ cu produse conexe tutunului – ţigări electronice conţinând substanţele THC-P (Tetrahydrocannabiphorol), H4-CBD (Tetrahydrocannabidiol), HHC (Hexahydrocannabinol)”.

“În numele meu şi pentru mine în calitate de cetăţean german, rugăm să emiteţi o adresă către Ministerul Sănătăţii prin care să solicitaţi domnului ministru să verifice şi precizeze modalitatea în care a fost abordată problema comercializării produselor menţionate anterior”, scrie Fuhrmann în adresa trimisă către Ambasada Germaniei.

Substanţele la care face referire Philipp Fuhrmann sunt cele pentru care a fost cercetat de DIICOT, care consideră că cetăţeanul german ar fi săvârşit infracţiunea prevăzută la art. 16 (1) din Legea 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare. Legea prevede că “fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează, fără drept, operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”.

În scrisoarea sa, Fuhrmann demonstrează că a anunţat autorităţile despre produsele pe care urmează să le fabrice şi să le comercializeze prin firma sa, dar că autorităţile române nu i-au impus niciun fel de interdicţii: “Noi ne-am desfăşurat activitatea transparent, în condiţiile prevăzute de lege, şi am comunicat Ministerului Sănătăţii faptul că obiectul nostru de activitate cuprinde şi comercializarea produselor enumerate mai sus, iar acesta a înţeles să nu formuleze nicio opoziţie”.

“Am solicitat DIICOT, BCCO şi Ministerului informaţii punctuale, iar Ministerul Sănătăţii a precizat în mod expres faptul că substanţa HHC nu face parte din nicio anexă din Legea care reglementează traficul de substanţe psihoactive, (…) Ministerul Sănătăţii nu a urmat niciuna dintre procedurile reglementate prin articolele enunţate mai sus, în vederea restricţionării pe teritoriul României a comerţului cu produse conţinând substanţele la care am făcut referire, acestea fiind LEGALE pe teritoriile altor state europene (Cehia, Germania, Olanda etc.) şi (…) nu a fost emisă nici măcar o simplă notificare prin care să ni se aducă la cunoştinţă faptul că ar exista la nivel de UE o semnalare cu privire la substanţele enumerate”, pledează Fuhrmann.

În vara anului 2022 produsele CanX CBD SRL ar fost încărcate pe platforma europeană EU-CEG (Common Entry Gate), “(împreună cu toate specificaţiile, toate testele de laborator, toţi compuşii, unele produse având în compoziţie THC-P, H4-CBD, HHC), cu scopul de a fi comercializate pe teritoriul României, iar Ministerul Sănătăţii nu a formulat obiecţiuni, nu a solicitat lămuriri sau informaţii suplimentare şi nici nu a efectuat controale pentru verificarea modalităţii prin care acestea sunt comercializate”’, argumentează apărătorul lui Philipp Fuhrmann, avocatul ieşean Olivian Moroşanu. Platforma EU-CEG e un instrument dezvoltat de Comisia Europeană.

În plus, dacă ar fi existat vreo interdicţie de introducere pe piaţă a unor ţigarete electronice specifice sau a unor flacoane de reumplere, ori a unui tip de ţigarete electronice sau de flacoane de reumplere, prin acte delegate ale Comisiei Europene, acea interdicţie ar fi trebuit pusă în aplicare prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se arată în continuare în scrisoarea adresată Ambasadei Germaniei în România. În plus, “nu există studii care să certifice vreun posibil efect psihoactiv”, iar produsele, comercializate legal de alte state, ar fi putut fi interzise în România numai dacă statul român parcurgea o anumită procedură, care implica interzicerea exportului, importului şi a comerţului cu aceste substanţe.

“Aceleaşi argumente am să le susţin şi în faţa judecătorilor”, a declarat Olivian Moroşanu.

“(…) Subsemnatul, cetăţean german mă aflu în arest preventiv şi sunt acuzat de faptul că am desfăşurat operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, ÎN CONDIŢIILE ÎN CARE NU EXISTĂ TESTE DE SPECIALITATE CARE SĂ ATESTE EXISTENŢA ACESTOR EFECTE, IAR STATUL ROMÂN NU A EFECTUAT NICIUN DEMERS ÎN VEDEREA RESTRICŢIONĂRII COMERŢULUI CU ACESTE PRODUSE ŞI NICI NU A EMIS VREO INFORMARE CU PRIVIRE LA ACESTE PRODUSE”, încheie Fuhrmann adresa către ambasada care îl reprezintă în România, ca cetăţean german. Practic, Fuhrmann se descrie ca o victimă a României.