Caută 
Rataţii României ! De ce pierde Iașul proiectele publice? – o analiză dură a unui arhitect ieşean
13 MIN
O nouă neliniște publică a cuprins Iașul după anunțul că Parcul Copou, singurul parc din Iași renumit în toata țara și unul dintre cele mai vechi de la noi, care este și monument, – are Teiul lui Eminescu și găzduiește cel mai vechi monument de for public din România, ”Obeliscul cu lei” -, urmează să fie reabilitat, chiar modernizat. Cum știm bine unde ne aflăm cu modernitatea la Iași, firesc, apar întrebările, angoasele, temerile. Oare ce ne mai așteaptă?
Premizele sunt sumbre, pentru că antecedentele la care ne raportăm cu privire la proiectele primăriei Iași, fără excepție, sunt dezastroase, unele hilare, sau caragioase, chiar kitschoase. Toate proiectele publice inițiate de primarul Mihai Chirica au sfârșit, după cum vom vedea, asta dacă au reușit măcar să înceapă, cu anulări, amânîri, relicitări, sau cu soluții submediocre, anoste, retrograde, etc. Fiecare din aceste ”calități”, individual sau cumulat, se regăsesc la oricare dintre proiectele publice desfășurate de Primaria Iași, fie că e vorba de arhitectură, infrastructură, urbanism, educație, sport, artă, ș.a.m.d..
O listă a proiectelor ratate
Nici nu știu de unde să încep. Încerc cumva invers cronologic. Doar în ultima lună primaria a ratat licitațiile la două proiecte: Colegiul Pedagogic și IașiVeloCity. Prima pistă de biciclete normală din Iași, Copou-Tudor, cu proiectul aprobat, tot începe de vreo doi ani. În lunile din urmă a reușit să mai rateze/anuleze și licitația/concurs de soluții pentru refacerea pieței de la Hala Centrală, pasajul auto subteran din fața Palatului, construirea unei parcări etajate în Alexandru, pasajul pietonal din Frumoasa.. În anii din urmă a mai fost anulată, tot din lipsa ofertanților, licitația prin SEAP pentru amenajarea Pieței Palatulul. La fel e și cu Piața Unirii. Revin cu explicații pentru toate acestea.
Dacă au reușit să treacă de stadiile preliminare, birocratice, de elaborare a ”documentațiilor”, și proiectele primăriei au avut parte de proiectați, rezultatele sunt, cum spuneam mai sus, care mai de care mai caraghioase. Să începem cu pasajul suprateran din Podu Roș, care, pe lăngă că e un concept de mobilitate urbană depășit, de anii ’50, e o găselniță unică în lume prin stupizenia de a face un pod peste alt pod, paralel cu râul, (care mai are și doar o singura bandă), este de fapt inutil și desuet. O rețetă pentru dezastru. Sau să amintesc de singurul pod construit peste Bahlui, în 8 ani de mandat, cu trotuar de un metru și ceva, fără pistă de biciclete, prilej cu care primarul Capitalei Culturale a postulat sublim că ”arhitectura nu contează”(!?). Păi dacă el declara la radio că Arta contemporană este egal cu ”un festival al homosexualilor”, ce pretenții putem să avem?
Acest stadion a castigat premiul "Building of the year" 2023, pe Archdaily, la catetoria Sports Architecture. Putem compara cu ce se propune la Iasi?
Trebuie să vorbim și de randările prezentate pentru stadion și sala polivalentă. Nu doar eu, dar mulți arhitecți relevanți din țară au criticat rațional și argumentat soluțiile propuse, care trebuie să mimeze forma coroanelor regale ale cuplului princiar din Primul Război Mondial. Plecând de la absurdul ideii, rezultatele sunt evident caraghioase, kitschoase de-a dreptul. Oriunde în lume te uiți, în ultimii zeci de ani, programele sportive au generat proiecte grandioase, contemporane, cu impresionante soluții constructive și tehnologice. Aceste stadioane apar pe site-uri de arhitectură, sunt premiate. Vă asigur că acestea de la Iași nu vor fi publicate nicăieri, cel mult ar putea fi văzute la premiile pentru cele mai anoste proiecte ale secolului. Eu chiar mă bucur sincer că Mihai Chirica nu primește finanțare pentru asemenea mostruozități, care nu ar trebui să existe nicăieri. Să nu mai spun și de amplasarea lor, total iraţională într-o zonă care nu va putea fi nicicum legată de oraș printr-o rețea/stradă dimensionată pentru asemea obiective, sau că emit și zgomote incompatibille cu un Spital Regional, lângă care vor fi amplasate.
De asemenea, pentru propunerile de la fostele cinema Victoria, Republica sau Tineretului, au apărut alte emanații kitschoase, niște pastișe, cu reproducerea unor stiluri arhitecturale nestăpânite de cei care le-au desenat.
Desigur mai sunt și ale proiecte ale primăriei la fel de submediocre, dar am vrut să vorbesc de cele cu notorietate. Aș mai putea menționa statuile, catargul patriotard cu steag, de care orice autocrat din statele cu terminația „stan” ar fi mandru. Sau de piețe publice noi, edificate în ultimii ani, precum Piața Prieteniei Româno-Americane, Piața Prieteniei Româno-Elene sau Piața Martirilor Pogromului, etc. Cei mai mulți nici nu știți de ele sau pe unde sunt. Pentru că sunt anoste, neatractive, nepuse în valoare și cu materiale ieftine, prost desenate și executate.
Mai avem și cazuri la Consiliul Județean, care a reușit de exemplu să rateze de 3 (trei) ori o licitație pentru proiectarea Parcului Industrial de la Holboca, proiect de asemenea foarte important pentru Iași. Nu vine nimeni cu oferte. De ce? Motivele sunt aceleași, am să le explic.
Înainte de a expune motivele acestor ratări și a răspunde la întrebarea din titlu, revin la Parcul Copou. Este deci absolut îndreptățită neliniștea, anticiparea și frustrarea pe care o simțim în stomac toți cărora ne pasă cu adevărat de Iași. Unii care mai știm și am și văzut cum se fac lucrurile astea în țările civilizate, suntem speriați. Pentru că n-am văzut cum va arăta "modernizarea” parcului simbol al Iașului, nu putem dezbate public, analiza, face propuneri, recomandări. Soluțiile sunt aruncate în spațiul public, subordonaţii primarului nu înteleg, nu le pasă, „lasă, bine că se face” zic ei, iar noi suntem puși în fața faptului împlinit. Nu știm care și de ce se taie niște copaci, dacă granitul e tot ca ăla ieftin din centru care se pătează, care e desenul propus (preliminar) pavajului, dacă cei care proiecteză sunt calificați peisageri, au experiență, referințe, portofoliu. De altfel și proiectul ăsta fost-a retras în ședință de pe masa Cosiliului Local.
Cum va arăta parcul Copou? Păi deja au apărut și aici ineptele ghivece cu flori, de toate formele, culorile și materialele care au împânzit centrul Iașului. Nicăieri nu există florile puse așa prin ghivece, alandala. Bani cheltuiți aiurea, se știe, cu firme ale unor tovarăși de vacanțe ale primarului. Apoi, desigur, au descălecat și aici chioșcurile cu ”bunătăți”, care, deși cu autorizații provizorii/sezoniere, s-au permanentizat prin tot târgul.
Așadar, de ce ratăm orice proiect public la Iași?
O să ziceți asta e România, că sistemul, birocrația, legislația, karma, oculta… Și astea ”ajută” mult, dar nu, nu e așa. O să vă exemplific cum fac alți, (doar) de prin alte părți de România.
Da, rolul determinant negativ aici e că ne conduc politruci fară meserie. Ratează proiecte din incompetență, delăsare, nu știu să facă caiete de sarcini sau aranjează licitați pentru clientelă. Societatea civila e în multe cazuri nespecializată, se îndulcește la banii publici și stă la masă cu cei cu care trebuie să se lupte.
1. Rolul determinant pozitiv îl au concursurile (naționale/internaționale) de arhitectură. La Iași proiectele acestea sunt făcute de firmulețe ”de casă”, (unele cu un singur angajat), dupa stilul ”am eu un baiat…” Iar la mediocri, trag doar mediocri.
La Cluj primarul Boc a organizat nu unul, nu două, ci au fost cinci concursuri internaționale de arhitectură, doar pentru parcuri din Cluj. Și nu doar pentru parcuri. Şi licee, spitale, cartiere întregi, etc. A chemat Ordinul Arhiteților în ajutor și au rezultat niste proiecte încăntătoare.
Iată ce au făcut la Cluj. Vă invit să căutați și să vizualizați rezultatele concursurilor, cu planșele proiectelor, (dau și linkurile), să vedeți calitatea proiectelor și a arhitecților, peisagistilor care le-au făcut, (atât din țară cât și din afară). Iar cei care au jurizat concursurile, sunt asemenea.
– Concursul de soluții “Parcul Feroviar”: https://oar.archi/concursuri/oar/reabilitarea-peisagera-si-reactivarea-parcului-feroviar-cluj-napoca/rezultatele-concursului/
– Parcul Etnografic Romulus Vuia: https://oar.archi/concursuri/oar/revitalizarea-zonei-parcului-etnografic-romulus-vuia-padurea-hoia-cluj-napoca/rezultatele-concursului/
– Amenajarea Ansamblului Urban “Cetățuia”: https://oar.archi/concursuri/oar/amenajarea-ansamblului-urban-cetatuia-cluj-napoca/rezultatele-concursului/
– Amenajare Parc Est: https://oar.archi/concursuri/oar/amenajare-parc-est-cluj-napoca/rezultatele-concursului/
– Parcul Bună Ziua: https://oar.archi/concursuri/oar/2022-parcul-buna-ziua-cluj-napoca/rezultatele-concursului/
Astea sunt doar concursurile pentru parcuri. Dar au mai organizat și alte concursuri. Nimic din ce vă arăt eu aici nu s-a întâmplat vreodată la Iași.
– 2010, Corp nou B.C.U., Cluj-Napoca: https://oar.archi/concursuri/oar/2010-corp-nou-b-c-u-cluj-napoca/rezultatele-concursului/
– 2017, Turnul Pompierilor, Cluj-Napoca: https://oar.archi/concursuri/oar/turnul-pompierilor-cluj-napoca/
– 2017, Rethinking Someș: https://oar.archi/concursuri/oar/rethinking-somes-cluj-napoca/rezultatele-concursului/
– 2018, Amenajare urbană Kogălniceanu: https://oar.archi/concursuri/oar/amenajare-urbana-kogalniceanu-cluj-napoca/rezultatele-concursului/
– 2019, Masterplan Sopor: https://oar.archi/concursuri/oar/masterplan-sopor-cluj-napoca/rezultatele-concursului/
– 2019 Noul Consiliu Județean Cluj: https://oar.archi/concursuri/oar/noul-consiliu-judetean-cluj-cluj-napoca/rezultatele-concursului/
– 2020, Centrul Integrat de Transplant: https://oar.archi/concursuri/oar/centrul-integrat-de-transplant-cluj-napoca/rezultatele-concursului/
– 2021, Spitalul de Copii: https://oar.archi/concursuri/oar/spitalul-de-copii-cluj/rezultatele-concursului/
– 2021, Liceul Nicolae Bălcescu: https://oar.archi/concursuri/oar/2021-liceul-nicolae-balcescu-cluj-napoca/rezultatele-concursului/
– 2022, Liceul Lucian Blaga: https://oar.archi/concursuri/oar/liceul-lucian-blaga-cluj-napoca/rezultatele-concursului/
– 2022, Science Campus, Cluj-Napoca: https://oar.archi/concursuri/oar/science-campus-cluj-napoca/rezultatele-concursului/
Puteți vedea aici ce alte concursuri care s-au mai desfasurat prin țară. https://oar.archi/concursuri/oar/ Dar, cele mai multe sunt la Cluj.
Spuneam de podețul peste Bahlui făcut la Iași, în 8 ani de mandat, cu o bandă pe sens, trotuar de 1,2 metri și fară pistă de biciclete, în secolul XXI. Iată și podul terminat anul acesta la Cluj, cu două benzi pe sens, piste de biciclete, la care și arhitectura a contat. (Și mai este unul asemenea la Timișoara). Comparați, vă rog, singuri: https://actualdecluj.ro/incepe-constructia-unui-pod-nou-peste-somes-in-cluj-va-fi-gata-in-2023/
Aș putea să vă mai răspund la întrebarea de ce Boc va începe metrou la Cluj, un proiect pe care eu îl salut. Va fi un game-changer pentru oraș, deci un succes. Şi în general, de ce se duc bani mai mulți în Ardeal? Răspunsul este simplu. Nu e nici o conspirație împotriva Moldovei. Cei de acolo, Boc, Bolojan, etc, fac proiecte. Bune și la timp. Ai nostri nu fac. Studiul de fezabilitate pentru metrou și Tren metropolitan la Cluj a fost finanțat cu 39,6 (treizecișinouăvirgulășase) milioane de lei! Au venit consultanți străini, firme mari, etc. Un studiu similar pentru Iași a fost plătit de primar cu 10,000 de euro și dat unei firme de apartament de prin Nicolina2. De 830 de ori mai puțin. Amândouă au fost depuse pe PNRR. Pe bune acum, voi cui i-ați fi dat finanțarea?
Așa ajungem la motivul numărul doi.
2. Subfinanțarea. Cum la Iași primăria noastră promovează doar mediocritatea în arhitectură și urbanism, și se merge pe bunul plac, bineînțeles că finanțarea proiectelor este pe măsură.
Plec de la un exemplu pe care îl cunosc bine, ca să înțelegeți cum se pune problema la Iași și la Cluj. Chiar în același timp cu licitația/concursul de soluții de pe SEAP/SICAP pentru amenajarea pieței Palatului Culturii, în primăvara anului 2019, la Cluj se organiza concursul pentru noul sediu al Consiliului Județean Cluj, (de fapt o extindere a sediului actual), tot pe SEAP, dar cu participarea Ordinului Arhitecților. Am dorit să particip la ambele concursuri, am făcut și drumul la Cluj pentru prezentarea și vizita pe amplasamentul concursului, cum se obișnuiește, pentru a primi explicații și a ni se răspunde la întrebări, alături de toți cei care intenționau să participe. Pentru concursul de la Cluj, autoritatea contractantă punea la dispoziție tot ce aveai nevoie să te apuci de treabă: ridicare Topo, studiul Geo, expertiza clădirii existente, planuri și 3D, (atât în AutoCad căt și în Arhicad), fotografii… tot. Prin tema concursului se cerea ca noua clădire să aibă performață energetică agrementată la standardele internaționale. Un studiu pentru așa ceva costă câteva mii de euro. Cineva a întrebat despre asta, iar cei de acolo și-au cerut scuze că au uitat să precizeze că vor plăti tot ei pentru acesta și că vor încărca imediat pe SEAP această informație.
La Iași primăria nu oferea nimic! Doar o schiță, parcă, să știi unde e Palatul. Nici ridicarea Topo, (de căteva zeci de mii de metri pătrați), nici Geo, nici studiul peisagistic, nici alte studii pe care le mai cereau ei. Credeti-mă, doar banii pentru proiectare care se oferă în general la Cluj, (unde dau ei acele studii), este mai mare decât oferă primarul Chirica pentru proiecte care nu au niciun studiu. Acestea trebuiau plătite de tine la diverși specialiști, și, după ce trageai linie, trebuia să vii cu bani de acasă. Pe lângă faptul că era nevoie să aștepti ceva timp să fie făcute aceste studii, fără ca tu să te poți apuca de proiectare, care avea și ea un termen limitat. De aceia, la Iași nu s-a prezentat nimeni la licitație! Poate asta se și dorește. (La Cluj a câștigat un proiect superb, abia aștept să-l văd construit.) Linkul cu rezultatul concursului: https://oar.archi/concursuri/oar/noul-consiliu-judetean-cluj-cluj-napoca/rezultatele-concursului/
Alt proiect la care aș fi vrut să particip în Iași, pentru că cunoșteam foarte bine, în detaliu, clădirea, a fost cel pentru Baia Turcească – Centru de Artă Contemporană, dar, la fel, finațarea era extrem, extrem de mică, fără a avea la dispoziție măcar releveul planurilor cladirii, fără expertiză tehnică, Topo, Geo, abosolut nimic. Toate trebuiau plătite de tine. Nu știu cum s-au descurcat cei care au câstigat licitația, din câte mi-au spus, au ieșit în pierdere. Exact același lucru s-a întâmplat și la Palatul Braunstein.
De curând, după al treilea eșec pentru Parcul Industrial Holboca, al Consiliului Județean Iași, vicepreședintele Marius Dangă nu ințelegea de ce nu se prezintă arhitecții. I-am spus că banii sunt puțini și că ar trebui să spargă proiectul și să făcă ei Topo, Geo, etc, și să ofere ca suport aceste studii celor care vor să participe la licitație.
3. Cu cine lucrăm? Revenind la stadionul și sala polivalentă de la Iași. Cele 11 stadioane noi care s-au construit în România și încă 5-6 în execuție pe urmâtorii patru ani, (niciunul la Iași), nu au beneficiat neapărat de concursuri. Dar, toate arătă de departe mult mai bine decât proiectul în formă de coroană de la Iași. Unele sunt adevărate bijuterii, aparțin timpurilor prezente, au fost proiectate de arhitecți consacrați, cu firme puternice, unele au luat premii de arhitectură, au fost publicate în diverse reviste, site-uri de arhitectură. (Al nostru nu va apărea nicăieri, vă asigur!) La noi lucrează cu firmele ”de casă”, mediocre, care se coboară la nivelul comanditarului care ordonă și ce formă să aibă clădirea. Nimeni nu știe cine e arhitectul stadionului sau sălii polivalente de la Iași. (Cred că le e și lor rușine pentru prestația pe care o fac.) Nici chiar la noul terminal, „lada” de la Aeroport, nu se știe cine e arhitectul. Apropo, la Craiova se construiește tot acum o mâdrețe de terminal, care este și cu adevărat mai mare decât cel de la Iași. https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/romania-stadioane-noi-1-miliard-plan-685499.html
Totuși, există și o excepție, notabilă, de proiect bunișor la Iași. Este vorba de proiectul făcut încă de pe timpul fostului primar, cel pentru amenajarea peisagistică și ambientală a răului Bahlui, (între Podul de Piatră și podul din Tudor) care are cred chiar și proiect tehnic, deci era matur și perfect pe programele din PNRR. Dar a fost ratat (nu știu să se fi depus) pentru că era în contradicție de dublă finanțare – adică alegerea unuia însemna anularea celuilalt – cu propunerea ineptă de pasarelă din Podu Roș. A mai fost organizat un concurs de către primărie, cu rezultat interesant, cel de la fostul bazar / pasarela Nicolina, dar acolo e teren privat, deci, l-au ratat și pe ăsta.
Așa cum scriu de mulți ani și în Ziarul de Iași, pledez pentru clădiri contemporane la Iași, organizarea de concursuri internaționale sau invitarea unor arhitecți de top. (Așa cum se întâmpla și la Iași în secolul al XIX-lea și XX, fapt datorită căruia avem astăzi cele mai reprezentative clădiri din Iași.) Aceste clădiri noi, valoroase, apar, cum spuneam, în reviste, cataloage, site-uri prestigioase relevante de arhitectură, punând un oraș pe harta culturală a lumii, aducând notorietate acestuia, atrăgând astfel turiștii să viziteze orașul să le vadă. Nu există un mijloc mai simplu, mai direct și mai percutant să-ți faci reclamă, decăt acesta. Orice am face, nu o să creştem numărul de turiști la Iași dacă nu le arătam ceva nou, spectaculos, un landmark, altceva decât Palatul gotic (foarte) târziu, Mitropolia și alte câteva. Biserica Trei Ierarhi ar fi adevărata bijuterie a Iașului, dar nu stim, nu vrem să o punem în valoare într-un ansamblu grandios și s-o promovăm ca ”Domul”, ”turnul din Pisa”, etc, al nostru. Acum știți de ce suntem ratații țării.
Îți recomandăm
