Rezoluția de la Iași. Ce cer cei peste 70 de rectori care s-au întâlnit în weekend în orașul nostru

Printre concluziile reuniunii Consiliului Naţional al Rectorilor, care a fost organizată la Iaşi de către Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” în perioada 7 – 10 aprilie, se numără şi elaborarea unei noi legi a Învăţământului Superior, care să fie şi în linia proiectului Administraţiei Prezidenţiale – România Educată. Rectorii au dezbătut alături de secretari de stat şi doi miniştri: Sorin Cîmpeanu, de la Educaţie, şi Marcel Boloş, de la Cercetare, Inovare şi Digitalizare, cât şi alături de Ligia Deca, consilier prezidenţial. La manifestarea organizată la Iaşi au participat reprezentaţi ai tuturor structurilor de acreditare şi finanţare în învăţământul superior, cât şi studenţi de la cele mai reprezentative federaţii la nivel naţional.

Autonomie în privinţa diplomelor

În rezoluţia întâlnirii, semnată de prof.dr. Dan Caşcaval, rectorul TUIASI şi preşedintele interimar al CNR, după concluziile trase în urma şedinţelor de lucru, sunt şapte puncte. Pe lângă înfiinţarea unei noi legi a Învăţământului Superior, rectorii cer adaptarea în regim de urgenţă a legislaţiei care să consolideze autonomia financiară a universităţilor. Practic, în discuţiile de peste weekend s-a concluzionat nevoia ca universităţile să poată avea un acces mai rapid şi mai uşor la soldurile blocate, formate din veniturile proprii, pe care nu le pot acces fără acordul Ministerului Educaţiei şi, în unele cazuri, fără o rectificare bugetară. Acesta lucru a fost abordat şi de ministrul Sorin Cîmpeanu, în conferinţa de presă susţinută la debutul manifestărilor. Mai mult, rectorii solicită să fie modificată legislaţia, astfel încât universităţile să poată să aibă, asumat, dreptul de a acorda titlurile şi diplome de doctor, dar şi a celor de licenţă sau masterat. „CNR solicită eficientizarea activităţii şi componenţei comisiilor CNATDCU, inclusiv prin completare şi înlocuirea membrilor care nu îşi îndeplinesc atribuţiile legate de calitatea de membru CNATDCU, prin stabilirea şi respectarea termenelor, prin analiza şi clarificarea reglementărilor şi procedurilor, prin adaptarea şi asigurarea coerenţei şi predictibilităţii standardelor minimale CNATDCU. Totodată, CNR susţine creşterea semnificativă a alocaţiei pentru burse student şi a cuantumului burselor sociale, concomitent/coroborat cu stimularea participării/prezenţei studenţilor la activităţile didactice”, se mai precizează în rezoluţia CNR.

Forul şi-a declarat susţinerea oficială a tuturor eforturilor Ministerului Educaţiei de a integra studenţii refugiaţi din Ucraina la universităţile din România, iar la ultimul punct din rezoluţie a fost solicitată existenţa unei complementarităţi, la nivel naţional, între finanţarea din bugetul ţării a cercetării ştiinţifice şi cea asigurată din fonduri europene.

Mesajul rectorului TUIASI, preşedinte interimar al CNR:

„Reuniunea Consiliului Naţional al Rectorilor a reprezentat un moment important pentru Politehnica ieşeană, un moment important pentru Iaşi şi este în tradiţia universităţii noastre să creeze momente importante pentru Iaşi.

Timp de trei zile, prin contribuţia Politehnicii ieşene, Iaşul a devenit polul educaţiei universitare din România. Un pol care a adunat laolaltă şi de aceeaşi parte a baricadei rectorii şi reprezentanţii ai peste 70 de universităţi româneşti, reprezentanţi ai universităţilor din Republica Moldova, alături de ministrul Educaţiei, ministrul Cercetării, consilierul prezidenţial pentru educaţie, responsabili din cele două ministere, directorii şi preşedinţii consiliilor consultative ministeriale, liderii organizaţiilor studenţeşti. Decidenţii şi principalii actori din sistemul educaţional şi universitar românesc şi din Republica Moldova.

Reuniunea vine după o perioadă de pandemie care ne-a învăţat multe. Ne-a învăţat că educaţia poate şi trebuie să se sprijine mai mult pe digitalizare. Ne-a învăţat că educaţia adevărată trebuie să îşi păstreze ca cea mai importantă componentă sistemul «faţă în faţă». Dar ne-a arătat că putem eficientiza educaţia în viitor, viitorul imediat, prin păstrarea bunelor practici experimentate în pandemie. Totul într-un context al creşterii autonomiei, dar şi al responsabilităţii universităţilor.

Acum, după pandemie, provocarea majoră este să reuşim să ajutăm refugiaţii din Ucraina, dar mai ales studenţii din ţara vecină care doresc să îşi continue studiile şi în această perioadă nedorită şi tragică.

De aceea am participat cu toţii la Iaşi. Fără să facem altă politică decât politica educaţiei.”