Simularea la Română: dificultate medie, un subiect poate pune însă probleme. „Întrebarea asta face diferenţa între 9 şi 9,80”

Cele două texte pe baza cărora au fost alcătuite subiectele au fost un fragment din romanul „În umbra ei” de Simona Antonescu şi „Pisica mea în sala de lectură”, articolul profesorului Liviu Papadima, publicat în Dilema veche în 2017. Pe baza acestora, elevii au avut mai multe cerinţe, primele fiind itemii de atenţie şi de identificare pe text a unor aspecte solicitate. Primul item de la subiectul I a vizat identificarea a două obiecte amintite în text, iar următorii trei itemi au fost de tip grilă, în care elevii au pus litera corespunzătoare răspunsului corect într-o casetă.

La exerciţiul 5, elevii au avut de bifat dacă enunţurile date sunt false sau adevărate, câte trei enunţuri din fiecare text, iar la punctul 6 au identificat o trăsătură a unui personaj. Itemul 7 a vizat găsirea unui element de conţinut comun celor două texte date, cu valorificarea unei „secvenţe relevante” din fiecare text. Enunţul scris de elev trebuia să aibă minimum 30 de cuvinte.

Pornind de la textul lui Liviu Papadima, exerciţiul 8 a presupus răspunsul la întrebarea „crezi că există mai multe feluri de a descifra lumea în care trăim?”, în 50-100 de cuvinte. Punctul 9 cerea o asociere pe care elevul să o facă între fragmentul din romanul „În umbra ei” de Simona Antonescu şi un alt text literar. Argumentarea ar fi trebuit să fie făcută în 50-100 de cuvinte.

Partea a doua a subiectului I a cuprins opt cerinţe de vocabular, gramatică şi sintaxă. La subiectul al II-lea, elevii au avut de făcut un rezumat al textului Simonei Antonescu, în 100-150 de cuvinte.

Perspectiva unor profesori ieşeni

Cadrele didactice din Iaşi au evaluat subiectele ca având o dificultate medie, cu accent pe înţelegerea de text şi literatură. Potrivit Serinellei Zara, profesoara de limba română la Colegiul „Mihai Eminescu” din Iaşi, segmentul de gramatică a fost mai dificil decât în simulările anterioare.

„Pe înţelegerea de text se vor ivi, ca întotdeauna, problemele pentru cei care nu reuşesc să sincronizeze citirea textului cu înţelegerea lui. În categoria aceasta intră şi cei care se grăbesc şi tratează cu lejeritate subiectul, pentru că li se pare simplu şi, deseori, greşesc”, a explicat aceasta.

Camelia Gavrilă, profesor de limba română şi director al Colegiului „Costache Negruzzi”, consideră că textele propuse au fost suficient de generoase, tematica aceasta a relaţiei dintre copii şi animale, deschiderea spre natură şi duioşia faţă de un animal de companie fiind chesiuni apropiate de vârsta lor.

„Cerinţele din zona gramaticală mai comportau anumite nuanţe, subtilităţi, dar nu extrem de complicate. Unui elev care s-a pregătit, subiectul nu îi ridică probleme. Cea mai interesantă întrebare mi s-a părut cea care se referea la modul în care poate fi percepută lumea. Elevii puteau nuanţa, căutând valenţe artistice, metaforice, discret filosofice asupra modului în care ne putem raporta la lumea din jur, prin ochii copilului, prin ochii unui adult, prin subiectivitate sau obiectivitate, printr-o receptare senzorială. O asemenea întrebare îţi permite să faci diferenţa între o teză de 9 şi 9,80”, a transmis Camelia Gavrilă pentru „Ziarul de Iaşi.”

Rezumatul, nu atât de simplu pe cât pare

Subiectul al II-lea de la simulare a constat în realizarea unui rezumat. Deşi pare simplu la prima vedere, profesorii de limba română ne-au explicat că elevii pot pierde uşor punctaj, dacă nu cunosc regulile.

„S-au ferit să dea o caracterizare sau mesaj într-un text liric la subiectul al II-lea, care sunt nişte compuneri mai dificile, însă nu este simplu nici să faci un rezumat. Din zece copii, opt sau chiar nouă greşesc rezumatul, pentru că se duc într-o caracterizare, într-o interpretare a textului, fiindcă nu cunosc regulile, iar pentru asta ar trebui depunctaţi. Sunt nişte convenţii destul de specifice care pot duce la scăderea notei, deşi lor li se pare simplu”, a precizat Serinella Zara.

Potrivit profesorilor de limba română, în cazul rezumatului trebuie acordată o atenţie deosebită trecerii din vorbire directă în vorbire indirectă. „Subiectul al II-lea, la care, de obicei, aşteptăm o compunere narativă sau o compunere de tip caracterizare, care ar fi permis cumva ridicarea ştachetei şi evaluarea unui grad mai înalt de competenţe ale elevilor s-a concretizat prin rezumat. Rezumatul presupune lucrul cu textul suport, o anumită uşurinţă în elaborarea acestui subiect. Însă, chiar şi realizarea unui rezumat implică anumite tehnici, o anumită coerenţă, o surprindere a secveneţelor, trecerea din vorbire directă în vorbire indirectă”, a explicat Camelia Gavrilă.

Numărul de rânduri, o posibilă problemă

Subiectele cereau rezolvarea fie în 50-100 de cuvinte, fie în 100-150 de cuvinte, ceea ce înseamnă 5-10 rânduri sau 10-15 rânduri, în cazul unui elev care scrie 10 cuvinte pe un rând. Însă, în broşură existau câte 18 rânduri pentru rezolvarea cerinţelor, ceea ce i-ar putea încurca pe elevi, explică Serinella Zara.

„De trei ani tot număr rândurile la exerciţiile 6, 7, 8, 9, subiectul al II-lea, pentru că ele presupun o limită de rânduri. Numărul de rânduri pe care broşura le conţine este mai mare decât numărul de rânduri limită. Ei spun 5-10 rânduri, adică 50-100 de cuvinte. Sunt 18 rânduri alocate, iar dacă ei au un scris mediu, depăşesc cele 10 rânduri şi vor fi depunctaţi. Depăşirea numărului de rânduri înseamnă depunctare. Noi vorbim de un punct acum, dar acest punct, dacă se reflectă în trei subiecte, plus subiectul al II-lea, ar putea să reprezinte o problemă la punctare. Este greu să faci cât ţi se cere în 10 rânduri, pentru că sunt multe lucruri care trebuie să fie rezolvate – să spui opinia, să dai un argument, să comentezi”, a spus profesoara de la Colegiul „Mihai Eminescu”.

Subiecte uşoare pentru elevii ieşeni

Potrivit opiniei unor elevi, subiectele au variat în dificultate, unii considerându-le uşoare, în timp ce alţii au întâmpinat dificultăţi la anumiţi itemi. „Subiectele au fost grele. Cele mai grele mi s-au părut compunerea de la final şi asocierea cu un alt text”, a spus un elev de clasa a VIII-a.

„A fost bine. Mi s-au părut mai grele exerciţiile 7 şi 8. În rest, gramatica a fost uşoară. Şi exerciţiul 5 de la literatură mi s-a părut mai greu, pentru că nu era precizat în text ceea ce ne-au cerut”, a precizat o elevă.

„Subiectele mi s-au părut uşoare. Nu au fost exerciţii care să mă pună în dificultate. Cele două texte au fost uşor de înţeles, se putea şi mai rău”, a adăugat o altă elevă de clasa a VIII-a.

Subiectele de la simularea probei de Limba română pot fi consultate AICI