Subiectele la simularea Bacalauretului și Evaluării Naționale comentate de o profesoară de limba română din Iași

Subiectele au fost elaborate de profesori din județul Iași, cu respectarea programelor în vigoare și a modelelor publicate de Ministerul Educației. Chiar dacă structura subiectelor nu a fost o surpriză, textele selectate au fost potrivite pentru astfel examene naționale.

„Eu împlinesc 27 de ani de când sunt în învățământ, iar de 20 de ani suntem pe aceeași structură. Chiar dacă structura a fost cea clasică, îmi place subiectul, este frumos și nu că aș vrea să îmi laud colegii, dar mi se pare că este ceea ce trebuie”, a declarat Serinella Zara, profesoară de limba română la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași.

Texte bine alese pentru simularea la Bacalaureat

Primele două subiecte au fost la fel atât pentru elevii de la profilul real, filiera tehnologică și filiera vocațională (cu excepția profilului pedagogic), cât și pentru cei de la profilul umanist și profilul pedagogic.

La primul subiect, partea A, elevii au avut de rezolvat mai multe exerciții pe baza unui interviu realizat de de Sorina Ivan – „Cartea rămâne magia absolută, interviu cu scriitoarea Simona Popescu”. La partea B, au avut de redactat un text de minimum 150 de cuvinte în care să argumenteze „dacă tehnologia poate stimula sau nu interesul elevilor pentru studiu”, prin raportare atât la informațiile din fragmentul dat, cât și la experiența personală sau culturală.

Vezi subiectele și baremul de corectare la Simularea pentru Bacalaureat și Evaluarea Națională

„Dacă mă uit la subiectul dat la simularea de la Iași, este cu siguranță ceea ce le place copiilor și ceea ce ei înțeleg. E vorba despre părerile Simonei Popescu despre ChatGPT. Nu vom mai avea probleme că nu știu să dea sinonime sau nu înțeleg textul. Cred că este o verificare și o evaluare mult mai corectă. E mult mai corect dacă tot verificăm în ce măsură înțeleg un text pe care îl citesc să și apropiem textul acesta de copii. Genul acela de subiect cu presa, critica și istoria literară ar fi potrivit pentru filologie. La clasele de mate-info, însă, dacă vrem să înțelegem cine sunt și ce pot, oare este cel mai corect să dăm un text care are 100 de ani vechime?”, a explicat Serinella Zara.

Subiectul al II-lea a constat în comentarea, în minimum 50 de cuvinte, a textului „Poem”, de Nichita Stănescu, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice. Subiectul al III-lea a constat într-un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinte particularitățile unui text narativ studiat. Elevii de la profilul real și tehnologic au avut un text care îi aparține lui George Călinescu, iar cei de la profilul uman, un text de-al lui Camil Petrescu.

„Ar trebui să le placă Nichita Stănescu, mulți rezonează, pentru că, în principiu, se dă poezia iubirii, iar ei o simt cumva. Cât despre roman, era de așteptat. Dacă s-a dat poezie modernă la simularea de acum o lună de zile, ar fi trebuit să își îndrepte atenția cu precădere către literatura modernă pe care o fac în clasa a XII-a”, a completat cadrul didactic în legătură cu subiectul de la simularea la Bacalaureat.

Jurnalul, un subiect mult așteptat pentru Evaluarea Națională

La primul subiect, cele două texte pe baza cărora au fost alcătuite exercițiile au fost „Pax. Drumul către casă” de Sara Pennypacker și „Când este sănătoasă nevoia de validare și când devine o problemă” de psiholog Oana Tenea. Pe baza acestora, elevii au avut mai multe cerințe, primele fiind itemii de atenție și de identificare pe text a unor aspecte solicitate.

La exercițiul 5, elevii au avut de bifat dacă enunțurile date sunt false sau adevărate, câte trei enunțuri din fiecare text, iar la punctul 6 au identificat o trăsătură a unui personaj. Itemul 7 a vizat găsirea unui element de conținut comun celor două texte date, cu valorificarea unei „secvențe relevante” din fiecare text. Rezolvarea scrisă de elev trebuia să aibă minimum 30 de cuvinte.

Pornind de la textul Sarei Pennypacker, exercițiul 8 a presupus răspunsul la întrebarea „crezi că este important ca un copil să se integreze într-un grup?”, în 50-100 de cuvinte. Punctul 9 cerea o asociere pe care elevul să o facă între fragmentul din „Pax. Drumul către casă” și un alt text literar. Argumentarea ar fi trebuit să fie făcută în 50-100 de cuvinte.

Partea a doua a subiectului I a cuprins opt cerințe de vocabular, gramatică și sintaxă. „E multă gramatică la clasa a VIII-a, e toată materia din gimnaziu și, atunci, sigur că pot fi prinși pe picior greșit, pentru că nu au terminat de învățat. În general, le este mai greu elevilor de acum să rețină elemente de gramatică decât celor de acum 10 ani, când era și mai multă gramatică. Nu au aceeași capacitate de a se concentra și de a reține pe termen lung aspecte mai dificile ale gramaticii”, a precizat profesoara de limba română de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași.

La subiectul al II-lea, elevii au avut de redactat o notă de jurnal, de minimum 150 de cuvinte, în care să redea emoțiile simțite în urma participării la o activitate de grup unde a fost aprecizat pentru meritele sale.

„De când am aflat în anul 2020 că urmează să fie evaluarea în acest mod și cu genul acesta de subiecte, am tot așteptat jurnalul, pentru că are particularitățile lui. Sigur că vor fi niște convenții pe care dacă nu le respectă, nu vor avea punctaj. Profesorul și baremul nu știu în ce măsură vor verifica ceea ce eu consider esențial să fie într-un jurnal. Trebuie să fie monolog, nu o expunere narativă. De multe ori, în cazul elevilor, nu diferă o pagină de jurnal sau de scrisoare de o compunere narativă. Baremul rămâne de văzut dacă va include dominant aceste convenții care țin mai mult de o sensibilitate a cuiva, de o putere de introspecție, de emoția care să fie așternută pe hârtie. Probabil că va fi o evaluare mai generală. Jurnalul mi se pare dificil, în pofida faptului că nu pare dificil”, a adăugat Serinella Zara.

Simularea examenelor naționale de la Iași

La simulările din perioada 17-19 aprilie sunt așteptați să participe 7.269 de elevi de clasa a VIII-a din 156 de școli care au nivel gimnazial și 4.853 de elevi de clasa a XII-a și a XIII-a din 40 de licee.

Probele din cadrul simulărilor județene încep la ora 9:00, moment în care vor fi deschise plicurile sigilate care conțin subiectul multiplicat. Accesul elevilor în sălile de clasă este permis pâna la ora 8:30. Timpul destinat elaborării unei lucrări scrise este de 2 ore pentru Evaluarea Națională și 3 ore pentru Examenul Național de Bacalaureat.

Subiectele și baremele de evaluare sunt elaborate de grupuri de lucru pe discipline la nivel județean. Probele și evaluarea vor avea loc la nivelul școlii, în format clasic, fără acces la platforma de evaluarea digitalizată. Rezultatele de la simulare vor fi comunicate individual elevilor și părinților.

Calendarul simulărilor organizate de ISJ Iași

Evaluarea Națională

• 17 aprilie 2024: Limba şi literatura română – probă scrisă
• 18 aprilie 2024: Matematică – probă scrisă

Examen Național de Bacalaureat

• 17 aprilie 2024: Proba E.a) – probă scrisă – Limba şi literatura română
• 18 aprilie 2024: Proba E.c) – probă scrisă – proba obligatorie a profilului (Matematică sau Istorie)
• 19 aprilie 2024: Proba E.d) – probă scrisă – proba la alegere a profilului și specializării