Unul dintre cei mai buni lingvişti din istoria Iaşului, Stelian Dumistrăcel, devine cetăţean de onoare al oraşului

marți, 28 iulie 2020, 01:50
2 MIN
 Unul dintre cei mai buni lingvişti din istoria Iaşului, Stelian Dumistrăcel, devine cetăţean de onoare al oraşului

Profesorul universitar Stelian Dumistrăcel, 83 de ani, va primi din partea Primăriei Municipiului Iaşi titlul de cetăţean de onoare al oraşului, după o viaţă pe care acesta şi-a dedicat-o limbii române. Rodica Zafiu îl caracteriza pe cercetătorul ştiinţific drept omul „cu o excepţională operă în etimologie, dialectologie, fonetică, lexicologie şi lexicografie, termino­logie, romanistică, istoria limbii şi a idealurilor culturale, stilistică, etnolingvistică, sociolingvisticăşi pragmatică”. 

Profesorul Stelian Dumistrăcel activează şi astăzi în cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, fiind responsabil ani la rând de Departamentul de dialectologie din cadrul institutului care aparţine de Filiala Iaşi a Academiei Române. Cariera sa în domeniu se întinde pe mai bine de 50 de ani, iar de-a lungul vieţii a fost cel mai ataşat de munca de profesor. Le-a predat studenţilor străini din Republica Moldova şi U­cra­i­na în departamentul de profil al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a predat şi la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi şi, printre participările la conferinţele in­ter­naţionale sau vizitele de predare la instituţiile de

în­vă­ţământ superior din străinătate, a vegheat alături de studen­ţii jurnalişti ieşeni asupra discursului jurnalistic şi a elemen­telor de pragma­tică a comunicării. „Limba ro­mână este un paradis al împrumuturilor, s-a acomo­dat cu toate si­tuaţiile şi va birui.” Într-un interviu oferit revistei Opinia studenţească, Stelian Dumistrăcel spunea că un profesor se hrăneşte cu interesul pe care studenţii îl au faţă de cursul său. „Eu zic că avem două domenii. Pe de o parte este templul limbii române, în care ridici osanale corectitudinii, eleganţei, stilului şi nu ştiu ce, dar avem, pe de altă parte, şi laboratorul limbii române, chiar bucătăria, unde ai în vedere limbi şi limbaje funcţionale. Asta este problema profesorului, adaptarea faţă de ceea ce predă. Trebuie să înţeleagă foarte bine lucrurile şi să nu fie predicator în templul limbii române, ci să fie instructor în laboratorul unde se foloseşte aceasta”, a declarat acesta. 

Comentarii