Analiză: Cum se împarte în realitate votul tău, dacă nu mergi la urne. Vei fi surprins!

Ieşenii sunt chemaţi să-şi desemneze reprezentanţii în Parlamentul European. Electo­ratul va avea de ales între 15 formaţiuni politice şi 8 candidaţi independenţi. Sondajele electo­rale realizate pe plan european dau ca favorit detaşat Alianţa Elec­torală PSD-PC-UNPR. A­ceas­ta şi-ar putea adjudeca 15 din cele 32 de fotolii de europarlamentar puse la bătaie. Celelalte vor reveni partidelor care se de­clară de centru-dreapta. Rezulta­tele finale ale scrutinului ar putea fi puternic influenţate însă de rata mare a absenteismului. „Partidele bine organizate în teritoriu şi cu electorat captiv sunt avantajate de absenteism. În cazul nostru, este vorba de PSD, chiar dacă a­vantajul nu este neapărat decisiv. Intervine şi conformismul din me­diul rural, oamenii ieşind la vot să-i vadă primarul, ceea ce iar poate urca procentele PSD“, a explicat lectorul Lucian Dâr­da­lă, din cadrul Universităţii „Miha­il Kogălniceanu“.

PSD va lua aproape jumătate de la absenţi

Cei care nu se duc la vot trebuie însă să ştie că a nu merge la urne nu înseamnă că nimeni nu va câştiga. Chiar fără votul respectiv, puterea se împarte după aceleaşi reguli. În aceste condiţii, pentru aceştia, am „calculat“ cum li se va împărţi votul lor, iar pentru asta am luat în calcul barometrul Watch­poll al organizaţiei Vote­Watch Europe, care a folosit în România datele a două sondaje făcute recent, de instituţii relativ credibile.

Studiul creditează PSD cu 39,4% din intenţiile de vot. PNL ar primi încrederea a 15,5% din români, PDL ar putea obţine 13,7% din sufragii, PMP – 9,6%, UDMR – 5,6%, iar Forţa Civică – 5,1%.

Diferenţa de 11,2% din vo­turi ar urma să revină unor partide care nu vor putea depăşi pragul electoral de 5%. Niciunul dintre candidaţii independenţi nu este creditat cu şanse. Ca urmare, tot în acest mod se vor împărţi şi votu­rile ipotetice ale celor ab­senţi. Iar paradoxal este că, deşi absenteismul este mai mare în rândul celor de dreapta, tocmai din voturile ipotetice ale acestora jumătate se vor duce spre stânga. „Un procent de 35% ar fi la cota de avarie pentru PSD. Un procent de 43% ar fi mai apropiat de rea­litate. În Iaşi, PSD ar trebui să obţină peste media naţională a partidului, mai ales din cauza slă­biciunii PDL şi conflictelor dintre partidele de opoziţie“, crede lectorul Lucian Dârdală, ca­re continuă: „Ar fi un mare eşec pentru PSD Iaşi să se plaseze sub media naţională. La Iaşi, PDL se va situa probabil sub media naţională, pentru că este greu de spus în ce măsură a reuşit senatorul Oprea să revigoreze filiala. Şi PNL ar putea să se ridice la Iaşi peste media naţională. Dacă PNL va obţine sub jumătate din procentele PSD, va fi clar o în­frângere“, a spus Dârdală.

Care este miza

Pe lângă miza propriu-zisă a locurilor de eurodeputat, pe plan intern rezultatul acestor alegeri, unele eminamente politice (faţă de alegerile locale, mai centrate pe oameni, de exemplu), vor fo­losi foarte mult la negocierile dintre partide şi la stabilirea can­didaţilor înainte de alegerile prezidenţiale din toamnă. „La alegerile de duminică, miza nu este atât una europeană, cât una naţională. Unii vor pune în vârf problematica europeană, dar nu îmi fac iluzii că vor fi mulţi. Majoritatea va vota ca o modalitate de a sancţiona Guvernul sau forţele politice din altă zonă. Cred că vor fi mulţi care la toamnă vor vota cu centru-dreapta, dar acum vor sancţiona incapacitatea partidelor din această zonă de a veni cu liste comune sau de a se ma­nifesta ca o alternativă la guvernare“, a apreciat Dârdală.

Putem vota oriunde dacă nu suntem în localitatea de domiciliu

Alegerile se vor desfăşura în intervalul orar 7-21. Conform legii, alegătorii care se vor afla în secţiile de votare la ora 21 pot să-şi exercite dreptul de vot chiar şi după încheierea oficială a scrutinului. La alegeri pot participa cetăţenii români şi cei ai altor state membre UE domiciliaţi în România. Cetăţenii români pot vota numai la secţia de vot la care sunt arondaţi, dacă se află în localitatea de domiciliu. Dacă nu sunt în localitatea de domiciliu, pot vota oriunde, pe listele speciale. Ieşenii internaţi în spitale sau netransportabili pot solicita în scris să fie adusă o urnă mobilă pentru a-şi putea exercita dreptul de vot. Se poate vota cu buletinul sau cartea de identitate, cu paşaportul sau în baza carnetului de serviciu militar. Este interzisă prezenţa unei a doua persoane în cabina de vot, cu excepţia situaţiei în care alegătorul nu poate vota singur, din motive temeinice constatate de preşedintele secţiei. Dacă aţi greşit votul, puteţi solicita, o singură dată, un alt buletin de vot, primul fiind anulat.

Ce este Parlamentul European

Parlamentul European este format din 751 de deputaţi, desemnaţi de cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Începând cu acest mandat, Parlamentul va fi cel care va alege preşedintele Comisiei Europene, principalul organ de conducere al UE. Parlamentul European are atribuţii largi în elaborarea bugetului UE şi stabilirea principalelor domenii pentru care sunt alocaţi banii. De asemenea, Parlamentul are dreptul de a accepta, respinge şi modifica legislaţia propusă de Comisie în domeniul mobilităţii lucrătorilor sau studenţilor, recunoaşterea calificărilor profestionale, protecţia mediului, protecţia consumatorilor, agricultură, transporturi sau cercetare. Parlamentul controlează şi activitatea Băncii Centrale Europene şi are dreptul de a constitui comisii de anchetă pe subiecte de interes public. Acordurile internaţionale încheiate de UE sau activitatea diplomatică a acesteia sunt şi ele supuse controlului parlamentar.