Aventurile lui James Bond în România (II)

* Primarul aştepta vizita unui personaj de la DNA, pe care l-a confundat cu Bond, deci se întâlneşte cu acesta şi încearcă să-i dea şpagă, "să se înţeleagă". Bond nu înţelege (a intrat apă în ceasul special, cu buton de tradus, primit de la Q), iar primarul se sperie şi comite greşeli, de care profită cel de la DNA – aflat incognito printre săteni, dându-se drept cumpărător de vin. Colaborarea dintre DNA şi MI6 pare fructuoasă, Bond găseşte drogurile cu care primarul corupt i-a subjugat pe localnici: vin inferior de regiune şi tărie de 30 de grade ("cocârţ"), distribuite prin bufetele aparţinând tot primarului. 007 nu şi-ar fi dat seama de astea dacă n-ar fi observat că drogaţii aveau şi alte elemente comune: cizmele de cauciuc, despre care a aflat ulterior că fuseseră primite la ultimele alegeri…

* Frumoasa parteneră a lui 007 se îndrăgosteşte de cel de la DNA şi declară că vrea să rămână cu el în România, să se lupte cu corupţia. Bond se îndrăgosteşte de secretara primarului, care i-a ajutat în anchetă, şi vrea să o ia cu el în Marea Britanie, dar renunţă brusc, după ce o vede dimineaţa, pe lumină, nefardată, fără perucă şi proteză, cum bea rachiu în loc să se spele pe dinţi. Ultima scenă e cu 007 întors la sediul MI6 din Londra şi arătând ce a primit de la sătenii bucuroşi că i-a scăpat de primar: un bidon, o coală de şorici, o pungă cu nuci, una cu gogoşari, un borcan cu jumări în untură şi gutui învelite în hârtie de ziar. Desface una, să i-o dea lui M, iar privirile îi cad pe foaia în care fusese înfăşurată, pe care se vede titlul "Primarul din Consumatori, arestat, a scris deja prima carte!". M îşi rupe dinţii în gutuie şi dispare din film, lăsând locul unui tânăr capabil, cu studii pe bune. Desigur, până la finalul fericit descris mai sus, ca în toate filmele cu Bond, sunt scene care nu pot lipsi în curgerea acţiunii. Dintre ele amintim:

* Urmărirea care ţine spectatorii cu sufletul la gură. În cazul de faţă va fi noaptea, că pe întuneric iese mai ieftin cu efectele speciale. Bond şi blajina secretară (care le-a pus la dispoziţie actele contabile), în Solenza acesteia, sunt urmăriţi de primarul Spectru Ilie (într-un Q7 condus de Gică, mâna sa dreaptă), care vrea să recupereze hârtiile. După un kilometru de urmărire se termină asfaltul turnat în campania electorală, iar maşinile rămân în gropi. Partenera lui 007 şi domnul de la DNA răsar din boscheţi, de unde au coordonat, şi le oferă o căruţă. Din spate se apropie primarul Spectru plus Gică, într-o şaretă. Amintindu-şi de maşina sa din alte filme, care lansa pe asfalt cuie şi clei, Bond aruncă din căruţă, cu lopata, bălegar, pe care derapează şareta primarului. Urmărirea se încheie călare, după ce ambele atelaje s-au făcut ţăndări. Bond, pe cal alb, şi Gică, pe iapa veterinarului, care zvârle după el cu mere. Din fericire, 007 observă sârma de rufe întinsă între copaci, dar Gică, orbit de ură, n-o vede şi rămâne agăţat…

* Gadgeturile de la Q. În filmul ăsta, Bond poate primi orice, că nu-i va folosi. Telefonul cu bombă, trusă de salvare, barcă gonflabilă şi avion pliant se descarcă, iar localnicii au doar încărcătoare vechi, cu alte mufe; nici ceasul cu laser nu face nimic: 007 se câcâie o oră să taie un lacăt, în timp ce omul de la DNA rezolvă pe loc cu un bomfaier. De data asta, chiar Bond, întors la sediul MI6, îl va uimi pe Q cu gadgeturi aduse din România: o sârmă şi o sfoară, cu care se poate rezolva orice, de la tobă de Dacie la reactor de Boeing sau satelit! În fine, la film se adaugă elemente cu specific local, care să-i dea o tentă exotică, încât peste ani şi ani spectatorii din lumea întreagă să-şi amintească tema muzicală de la deschidere, maneaua "Bond, Agentul de Aur". Etc.