Ce se poate pierde?

Iată prototipul: „Un şofer a pierdut controlul volanului…”. Aportul internetului ne scuteşte de amplificarea materialului ilustrativ; aici, pentru enunţul „pierdut controlul volanului”, se indică „aproximativ 403.000 rezultate, 0,55 secunde” (28.10.2017, ora 15,11).

► Variaţie de particularizare: „un conducător auto a pierdut controlul asupra direcţiei de deplasare într-o curbă la stânga…” (/fagarasultau.ro/); formulare identică: „a pierdut controlul asupra directiei de deplasare si s-a rasturnat in afara” (/vremeanoua.ro/), ştiri titrate, însă, ambele, „X a pierdut controlul volanului”. Un aport (aparent) moldovenesc: „A pierdut controlul maşinii şi a ajuns într-un copac” („este isprava unui şofer aflat la volanul unui automobil de marca BMW Power”; /tv8.md/; cf., totuşi, rus. potereati kontroli nad maşinoi).

► Asemănări. În ceea ce priveşte relatările despre circumstanţe, variaţia nu este prea mare; câteva exemple: „intrand cu masina pe contrasens”; „a ajuns pe contrasens, unde a lovit o maşină”; „a ajuns cu maşina într-un cap de pod …”; „a intrat pe contrasens şi s-a izbit de un TIR”; „a intrat cu maşina sub un camion”.

► Deosebirile privesc urmările, pe care le prezentăm foarte selectiv, deoarece, începând de aici, lucrurile se complică: a) „s-a oprit din fericire pe margine fara sa produca un eveniment rutier”; „din fericire accidentul s-a soldat doar cu pagube materiale”; „o maşină a fost distrusă în totalitate”; b) „a rezultat vătămarea corporală a unui bărbat de 49 de ani, pasager pe locul dreapta faţă în autoturism”; „două tinere de 20 şi 22 de ani sunt rănite”; „doi oameni au murit”; „cei cinci tineri morţi pe calea ferată, la Bistriţa, se duceau la bunica!”; c) „a distrus şase morminte” (maşina intrase într-un cimitir); „autospeciala în care se aflau poliţiştii s-a răsturnat de două ori şi s-a oprit cu roţile în sus”; „poliţiştii din Iaşi caută un şofer care a distrus o casă în care a intrat cu cisterna de lapte”; „o maşină a intrat într-un magazin, pe Sărărie”. Alte… ţinte: un stâlp, un podeţ, un pom, un gard, un parapet, o terasă etc.

► Din aproape. Quasi-unanimitatea în materie de numirea punctului de plecare al accidentelor are miros pragmatic de formulare oficială şi se trage, probabil, de la exprimări ale „trainerului profesionist” ori de la instructaje ale poliţiştilor cu foşti implicaţi educabili. Selectăm enunţuri: „aceste manevre te vor face să pierzi controlul volanului” (sub titlul „cum să iei curbele cât mai rapid şi cât mai în siguranţă”: /asigurariintegre.ro/); „daca te intorci catre locurile din spate in timp ce conduci poti pierde controlul masinii” (sub titlul „cum sa eviti distragerea atentiei la volan”: /treazlavolan.ro/). Observaţii ale lui Titi Aur (pilot de raliuri): „am vazut cand a pierdut controlul volanului, vrand sa redreseze…” (/aktual24.ro/).

► Iar aceştia de unde ştiu? De vină este o globalizare de dată mai veche, de când cu ivirea primului club de automobilişti de la noi, de inspiraţie preponderent franceză. Printre primii automobilişti români, participanţi şi la curse internaţionale, s-au numărat George Valentin Bibescu, însoţit de Marta Bibescu, ministrul Jean Cămărăşescu, diplomatul Nicolae Lahovary şi nu mulţi alţii. Oricum, astăzi suntem… compatibili. În texte actuale de profil în limba engleză (când exprimarea nu este fantezistă), găsim, de exemplu, „Lose control of my steering wheel. HELP!!!!!”, „if you lose control of the steering wheel you should” etc. Ceva mai multă atenţie ne impun formulările din franceză: „j'ai perdu le contrôle” – se înţelege „le contrôle de la direction”, de vreme ce una dintre noutăţile domeniului este „Le contrôle de la direction assistée”. Vezi însă şi „avoir perdu la maîtrise du volant”, necaz pe care îl poţi evita dacă frecventezi „Le Centre de Maîtrise du Volant”, care te îndeamnă „Soyez maître de votre véhicule!”.

► Dar, până la urmă, fireşte, ne puteam descurca şi pe cont propriu, dacă ţinem seama de speciile de pierderi (fără obiect material propriu-zis) cărora le-am făcut faţă de-a lungul timpurilor, păstrate cu sfinţenie în locuţiuni figurate, începând cu „a pierde şirul zilelor” sau „şirul vorbelor”, „a-ţi pierde urma”, „a-ţi pierde sărita”, „a-ţi pierde cunoştinţa”, „a-ţi pierde piuitul”, „a-ţi pierde minţile”. Notabilă expresia „a-ţi pierde sufletul”, însemnând „a muri”, iar, în limbajul bisericesc, „a-ţi atrage, prin păcate, osânda la chinurile iadului, a nu mai avea dreptul la viaţa viitoare”. Până la „a pierde (ceva) din vedere”, „a-ţi pierde capul”, „a te pierde cu firea” etc., ce te pot duce direct şi la „a pierde controlul volanului”, din limbajul funcţional al profesiei.

► Concretul biruie totdeauna orice imagine; niciunul dintre frazeologismele precedente, până la urmă toate aprecieri conjuncturale, nu poate concura gravitatea constatării unei pierderi dramatice exprimate prin sinecdocă, „a-ţi pierde pâinea”, modelată simbolic însă din viziunea valorii sacre a alimentului.

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi