Caută 
4 MIN
Firma ieşeană a reuşit să câştige la Tribunal un proces deschis împotriva firmei concurente Wienerberger, pe motiv că licitaţia prin care austriecii au concesionat un teren în comuna „Ion Neculce” nu a respectat normele în vigoare.
„Războiul cărămizilor” din comuna ieşenă Ion Neculce, purtat de cele mai puternice companii româneşti din domeniul fabricării de cărămizi, continuă să se desfăşoare pe rolul instanţelor ieşene. Judecătorii de la Tribunal au dat dreptate firmei ieşene Ceramica la rejudecarea cauzei, anulând astfel licitaţia prin care Consiliul Local Ion Neculce a concesionat 41,5 ha de teren firmei austriece Wienerberger pentru explotarea argilei. „Admite acţiunea formulată de reclamanta S.C. Ceramica S.A. Iaşi, în contradictoriu cu pârâta Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL (….) şi dispune anularea licitaţiei şi a atribuirii închirierii terenului din extravilanul comunei Ion Neculce în suprafaţă de 415.491 m.p”, se arată în decizia Tribunalului Iaşi. Şeful Ceramica susţine că încă nu a primit de la instanţa judecătorească textul hotărârii, motiv pentru care, cel mai probabil, nu există şi o reacţie din partea firmai cu capital austriac. „Deocamdată a fost publicată doar pe site decizia, însă nu am primit concret motivaţia judecătorilor, probabil din acest motiv întârzie şi reacţia companiei Wienerberger. Nu ştiu dacă vor face sau nu recurs la această hotărâre judecătorească, însă eu consider că ceea pentru ce am luptat, adică să iasă la iveală adevărul, s-a întâmplat. Mai multe nu comentez până nu voi vedea textul hotărârii judecătoreşti”, a precizat Iulian Mangalagiu, patronul Ceramica.
Care este miza
Luptele juridice între cele două mari companii producătoare de cărămizi a izbucnit după ce Wienerberger Sisteme de Cărămizi a concesionat, în 2011, 41,5 ha de teren de la CL Ion Neculce cu destinaţia exploatare resurse minerale. Compania îşi anunţaseră şi intenţia de a construi aici o fabrică de cărămizi, în imediata apropiere a dealului, în următorii cinci ani, investiţia fiind evaluată la circa 22 milioane euro. Wienerberger a câştigat licitaţia la un preţ de 50.000 lei fără TVA/an, în condiţiile în care ceilalţi doi participanţi, SC Horty-Prod-H.SRL şi Mihai Ţibucanu, au oferit doar preţul iniţial estimat, 41.550 lei/an. Ceramica SA a cerut anularea actului de concesiune pe motiv că licitaţia nu ar fi fost tocmai în regulă. Motivul invocat a fost că în anunţul de licitaţie nu a fost specificată destinaţia terenului, anume construcţia unei cariere de argilă, ci doar concesionarea suprafeţei, aceasta fiind şi cauza neprezentării la licitaţie. Pe fondul cauzei, magistraţii de la Tribunal au respins acţiunea ca fiind „lipsită de interes", motivul fiind că Ceramica nu a participat la licitaţie. Totodată, Ceramica a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către WSC, în valoare de circa 35.000 lei. Ceramica a înaintat recurs la decizia Tribunalului, dar Curtea de Apel a întors dosarul Tribunal pentru rejudecarea cauzei, unde Ceramica a avut câştig de cauză.
Probleme cu un sit arheologic
În cazul în care WSC va înainta recurs şi va avea în final câştig de cauză, investiţia tot ar fi foarte greu de realizat. La începutul acestui an, arheologii de la Direcţia de Cultură au descoperit că Wienerberger a afectat un sit arheologic vechi de 5.000 de ani, în timp ce se efectuau prospecţiuni pentru a stabili dacă argila din zonă este potrivită pentru construcţia de cărămizi. Compania şi-a asumat vina şi a plătit amenda de 10.000 lei acordată de Direcţia de Cultură, însă în cazul în care ar primi avizele necesare demarării investiţiei, trebuie să suporte, financiar şi temporal, descărcarea de sarcină arheologică a terenului. „Oricare ar fi investitorul, pe acel teren nu pot fi făcute investiţii până ce acesta nu este descărcat de sarcina arheologică, acţiune care este suportată de investitor. Aşa s-a întâmplat şi la Palas. Din punctul nostru de vedere, noi nu mai avem nicio implicare din moment ce firma şi-a asumat greşeala şi amenda, însă legislaţia nu permite exploatarea terenului fără cercetare arheologică”, a explicat Virgil Băbâi, directorul Direcţiei de Cultură Iaşi.
