Cine mai vrea să înveţe o meserie în liceu? Viitorul învăţământului tehnic şi profesional, dezbătut la Camera de Comerţ Iaşi

La întâlnire au participat, pe lângă reprezentanţii organizatorilor, reprezentanţi ai Primăriei, ai Consiliului Judeţean, ai Prefecturii, reprezentanţi ai sindicatelor din învăţământ, dar şi ai companiilor şi firmelor din judeţ.

„Mă bucur că ne-am întâlnit în această formulă, este important să dicutăm cu agenţii economici despre nivelul de calificare profesională cu care intră absolventul într-o companie, dar şi de nivelul de salarizare a acestuia. Cheltuielile pe practică şi burse presupun sume de bani pe care agentul comercial trebuie să o bugeteze. Companiile mai puternice au un plan de dezvoltare, ştiu de ce au nevoie absolvenţii, dar companiilor mici le este greu. Vrem să găsim soluţii, să propunem proceduri, să vedem ce este mai bun în alte ţări şi să implementăm şi la noi. Ne dorim ca acest procedeu de a lansa pe piaţa muncii adolescenţii să aibă succes“, a declarat Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie din Iaşi.

Conferinţa a avut rolul unui moment de analiză şi reflecţie în legătură cu dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic, dezbătând teme de actualitate din domeniu, diseminând bune practici şi creând punţi de comunicare între specialişti.

Temele supuse dezbaterii au vizat asigurarea calităţii în învăţământul profesional şi tehnic şi modalităţi de relansare a învăţământului agricol, aducând în discuţie proiectul Metodologiei de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional dual, reperele şi reconfigurările învăţământului tehnologic sau firmele de exerciţiu.

„Orice sistem educaţional are o anumită inerţie, are nevoie de proceduri, planuri de învăţământ, profesori, toate stabilite dinainte, în timp ce mediul social cunoaşte o evoluţie derutantă, imprevizibilă. O altă constatare este că nu mai putem vorbi de o societate în care profesia pe care ai învaţat-o în şcoală rămâne neschimbată. Există o fluiditate a locurilor de muncă. De asemenea se vorbeşte de caracterul teoretizat al învăţământului, că elevii, studenţii sunt prea cuminţi, nu au acea creativitate pe care o găsim în occident. Nu au dorinţa de depăşire, ambiţie iar acesta sunt argumente care ne determină să ne întâlnim şi să găsim soluţii“, a declarat Camelia Gavrilă, inspector şcolar general în cadrul ISJ Iaşi.

Aceasta mai spune că nu există peste tot implicarea elevului şi a profesorului, şi din acest motiv calitatea educaţiei scade. Pe altă parte, există în jur de 23-24% dintre tinerii ţării care nu fac niciun fel de şcoală, iar acest lucru este îngrijorător pentru societate.

„În învăţământul românesc, mereu meseria a fost considerată o alternativă în şcoală. Noi trebuie să scoatem în evidenţă importanţa meseriei în societate. Există o rezervă de posibili muncitori care se pierd, care rămân în sat pentru că familia nu are cu ce le plăti cazarea şi masa la o şcoală din oraş. Evident că ne-am dori să-i aducem de la şcolile profesionale din judeţ, unde pregătirea este mai modestă la şcolile la oraş, să-i pregătim mai bine“, a adăugat Camelia Gavrilă.

La rândul său, Gabriel Surdu, viceprimarul municipiului Iaşi, a povestit atât din experienţa de edil, cât şi din cea de om de afaceri. Acesta a vorbit despre cumpăna pe care o au agenţii comerciali, şi anume, dacă să angajeze sau nu un tânăr pe care să-l şi pregătească, deoarece este un sacrificiu.

Invitaţii la conferinţă au mai vorbit şi despre faptul că, după ce ajung la performanţă la locul de muncă, tinerii pleacă în străinătate ori se angajează în ţară în altă parte şi lasă în urmă un gol, iar compania trebuie să o ia de la capăt.

Aceştia au mai vorbit şi de fidelizarea la locul de muncă şi de faptul că, fără exemplul dascălilor, absolvenţii nu vor avea o atitudine corectă faţă de muncă.