De Business

Punem punctul pe știi

N

De râsul curcilor: O activitate profitabilă a fost aruncată la coşul de gunoi!

N

sâmbătă, 17 mai 2014, 01:50
4 MIN
 De râsul curcilor: O activitate profitabilă a fost aruncată la coşul de gunoi!

\N

Sistemul politic comunist a lăsat moştenire judeţului Iaşi opt amenajări de irigaţii şi 73 de staţii de pompare a apei, care deserveau o suprafaţă totală de aproximativ 49.000 hectare. Sistemele erau folosite de cooperativele agricole de producţie sau în agricultura de stat, dar o dată cu desfiinţarea acestora terenurile s-au fragmentat, iar proprietarii s-au înmulţit, ducând astfel la ieşirea din activitate a

sistemelor de irigare.

Totodată, instituţia care se ocupa de întreţinerea acestor sisteme, actuala Agenţie Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, avea la Iaşi peste 750 de angajaţi. În prezent, la Iaşi funcţionează doar o filială în care lucrează 25 de angajaţi, care se ocupă de administrarea aceloraşi sisteme, însă majoritatea neutilizate. Potrivit legislaţiei din domeniu, dacă o amenajare de irigaţii nu este folosită o perioadă foarte îndelungată, trece pe lista amenajărilor de neutilitate publică. Din acel moment, intră într-o perioadă de conservare pentru maximum 5 ani, după care, dacă nu sunt cereri pentru punerea ei în funcţiune, va fi dezafectată şi, ulterior, valorificată.

 
 
Ce mai funcţionează acum în judeţ
 
 
Aşa se face că în prezent doar două din cele opt amenajări mai funcţionează, restul sistemelor fiind în conservare. Mai mult, la parametri normali funcţionează doar sistemul de irigaţii Tabăra – Trifeşti – Sculeni, întins pe o suprafaţă de peste 17.000 de hectare şi împărţit în 3 subsisteme. Unul din aceste subsisteme este condus de fermierul Vasile Lungu care irigă în prezent 2.500 de hectare din cele 3000 pe care le lucrează. Din 2002, de când a preluat de la ANIF sistemul, l-a modernizat din buget propriu sau cu ajutorul fondurilor europene, iar fermierul spune că va continua să investească în irigaţii, pentru că este foarte rentabil. “Aici suntem într-o zonă în care am irigat încă din 2002. Am preluat infrastructura vechilor sisteme de irigaţii, le-am modernizat şi continuăm să le modernizăm. În cadrul ultimului proiect, în valoare de 1,3 milioane euro, am cumpărat mai multe utilaje necesare şi cinci pivoţi care acum se află pe câmp, prinşi în beton. După ce am achiziţionat aceste utilaje am făcut mari economii la combustibil, la energie, a crescut productivitatea muncii şi am îmbunătăţit foarte mult condiţiile de lucru pentru mecanizatori. Chiar în acest moment, una din organizaţiile din care facem şi noi parte are în lucru un proiect de modernizare a infrastructurii de irigaţii, sperăm până în septembrie să fie gata. Oricum, şi în această vară vom iriga şi cu instalaţiile vechi din anii 80 pe care le-am primit o dată cu înfiinţarea organizaţiei. Apoi, de la anul, vom funcţiona cu staţii noi, având consum mai mic cu 30% mai puţin decât în prezent”, a precizat Vasile Lungu. Totodată, în cadrul aceleiaşi amenajări funcţionează şi o organizaţie condusă de un alt mare fermier ieşean Aurel Placinschi, care irigă, de asemenea, peste 1000 de hectare de teren.  
 
 
Aprobările se obţin extrem de greu
 
 
În afară de sistemul din zona Trifeşti mai este funcţional doar sistemul Sculeni – Ţuţora – Gorban, care deserveşte 21.000 de hectare, unde există posibilitatea să fie formate în viitorul apropiat 3-4 Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI). Pe rol există o cerere a unor fermieri din zona Prisăcani depusă încă de acum un an, însă birocraţia din aparatul Ministerului Agriculturii întârzie la maximum concretizarea cererii. De când Filiala de Îmbunătăţiri Funciare nu mai are personalitate juridică, toate aprobările şi deciziile legate de buget se iau de către ANIF sau Ministerul Agriculturii, situaţie în care nişte proceduri simple în teorie durează extrem de mult în practică. “Unele sisteme nu mai sunt funcţionale şi ca să fie repuse în funcţiune au costuri mai mari decât cele necesare pentru a crea un sistem nou. În cazul sistemului de la Tabăra – Trifeşti – Sculeni, acolo s-a investit şi rezultatele se văd. La Sculeni – Ţuţora – Gorban staţiile sunt în conservare, dar avem o cerere de la Prisăcani. Sperăm să se definitiveze dosarul la Ministerul Agriculturii şi să se formeze fermierii în organizaţii, pentru că doar aşa vor putea accesa fonduri europene pentru a moderniza sistemul”, ne-a transmis Manole Grigore, director al FIF Iaşi. În plus, recent, compania Agroverd din Războieni, aparţinând unor eleveţieni, a solicitat instituţiei să pună la dispoziţie o parte a sistemului de irigaţii Sculeni – Ţuţora – Gorban pentru a iriga 300 din cele 1.000 de hectare cumpărate în zonă în această vară. “Deocamdată ei vor sa vadă cum merge şi dacă este rentabil poate se vor extinde. Nu ca organizaţie, ci ca proprietari de teren din zona Holboca. Ei suportă toate cheltuielile, doar să aibă apă pentru a uda culturile pe timpul sezonului. Eu sper să se concretizeze şi mai apoi să se extindă, acum suntem în discuţii cu E.ON pentru a realiza racordarea electrică a staţiilor”, a declarat şeful FII Iaşi. Potrivit unor statistici ale FIF Iaşi, în ’89 era irigată o suprafaţă de 30.400 hectare de teren agricol, ca la 20 de ani distanţă să mai fie irigate doar 500 de hectare. În prezent, din cele 49.000 de hectare care ar fi putut fi irigate dacă amenajările de irigaţii erau păstrate, sunt irigate doar 3.400 de hectare de teren. (Paul B|LHUC)  
 
 
 
 

 

 

Comentarii