Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Digitalizarea firmelor din România

GALERIE
sorin cucerai
  • sorin cucerai
- +

Când vine vorba despre statul român, cam ştim cum stăm: în general, prost. Atunci poate că ne descurcăm mai bine când vine vorba despre firme (despre mediul economic)? Din nefericire, nu prea.

Doar 43% dintre firmele din România oferă angajaţilor lor device-uri portabile pentru conectare la internet. Doar firmele din Bulgaria stau mai prost, cu un procent de 41%. Pentru comparaţie, 94% dintre firmele din Finlanda, 92% dintre firmele din Danemarca, 85% dintre firmele din Suedia şi 83% dintre firmele din Croaţia oferă angajaţilor lor astfel de device-uri. Media UE este la 69%.

Doar 42% dintre firmele din România au website (cel mai mic procent din UE). Pentru comparaţie, 95% dintre firmele din Finlanda, 93% dintre firmele din Danemarca, 90% dintre firmele din Suedia, 89% dintre firmele din Germania şi din Olanda, şi 83% dintre firmele din Marea Britanie şi din Slovenia au website. Media UE este la 77%.

Doar 33% dintre angajaţii firmelor din România folosesc computerul. Suntem pe penultimul loc în UE, după Bulgaria (30%). Prin contrast, 76% dintre angajaţii firmelor din Finlanda, 68% dintre angajaţii firmelor din Olanda, 63% dintre angajaţii firmelor din Belgia şi 60% dintre angajaţii firmelor din Germania folosesc computerul. Media UE este la 55%.

Doar 29% dintre firmele din România folosesc reţelele sociale (Facebook, Linkedin etc.). Doar firmele din Polonia stau mai prost, cu un procent de 23%. Prin contrast, 70% dintre firmele din Malta, 65% dintre cele din Irlanda, 63% dintre cele din Cipru şi 62% dintre cele din Olanda folosesc reţelele sociale. Media UE este la 42%.

Doar 22% dintre firmele din România folosesc softuri care să le permită integrarea proceselor interne. Stăm ceva mai bine decât Ungaria şi Letonia (16%), Marea Britanie (17%) şi Polonia (21%). Pentru comparaţie, 56% dintre firmele din Germania, 50% dintre firmele din Belgia, 47% dintre firmele din Danemarca, 45% dintre firmele din Olanda, 44% dintre firmele din Portugalia, sau 37% dintre firmele din Finlanda au softuri care le integrează activitatea internă. Media UE este la 36%.

Doar 15% dintre firmele din România folosesc soluţii software care să le permită analizarea informaţiilor legate de clienţi (pentru îmbunătăţirea activităţilor de marketing), la egalitate cu firmele din Grecia şi din Croaţia. Mai prost decât noi, grecii şi croaţii stau doar ungurii (9%), bulgarii (13%) şi letonii (14%). Pentru comparaţie, 30% dintre firmele din Olanda, 27% dintre firmele din Irlanda şi Spania, sau 24% dintre firmele din Germania folosesc astfel de soluţii. Media UE este la 21%.

Doar 11% dintre firmele din România au angajaţi specialişti IT (cel mai mic procent din UE). Prin contrast, 35% dintre firmele din Irlanda, 30% dintre firmele din Grecia, sau 26% dintre firmele din Olanda, Ungaria şi Malta au angajaţi IT-işti. Media UE este la 20%.

Doar 7% dintre firmele din România îşi vând online bunurile sau serviciile pe care le produc. Suntem pe penultimul loc din UE, după Bulgaria (5%). Pentru comparaţie, 30% dintre firmele din Irlanda, 28% dintre firmele din Danemarca, 27% dintre firmele din Suedia şi Cehia, şi 26% dintre firmele din Germania îşi vând online produsele. Media UE este la 18%.

Doar 7% dintre firmele din România au cumpărat servicii de cloud computing - pe ultimul loc din UE, la egalitate cu Bulgaria. Prin contrast, 57% dintre firmele din Finlanda, 48% dintre firmele din Suedia şi 42% dintre firmele din Danemarca folosesc astfel de servicii. Media UE este la 21%.

Doar 5% dintre firmele din România oferă angajaţilor lor training pentru a-şi dezvolta aptitudinile în domeniul IT (cel mai mic procent din UE). Pentru comparaţie, 37% dintre firmele din Austria, 34% dintre firmele din Belgia şi din Finlanda, sau 30% dintre firmele din Irlanda oferă angajaţilor lor astfel de traininguri. Media UE este la 22%.

Ne place să râdem de incompetenţa digitală a angajaţilor din administraţia publică din România? E-n regulă, şi avem şi dreptate să râdem, doar că, din păcate, nici firmele româneşti nu se descurcă mai bine. Din perspectiva digitalizării afacerilor, firmele din România sunt încă în epoca de piatră. Iar asta spune multe despre patroni şi manageri. De vreme ce lumea a intrat deja în epoca economiei bazate pe cunoaştere, înapoierea intelectuală şi managerială a angajatorilor de la noi (statistic vorbind, fiindcă evident există şi excepţii pozitive) ne trimite pe toţi într-o fundătură.

Şi o notă de final: în statisticile de mai sus, oferite de Eurostat, sunt incluse doar firmele cu cel puţin 10 angajaţi, iar firmele care activează în domeniul financiar nu sunt luate în considerare.

Sorin Cucerai este traducător şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri