Doi profesori sunt oficial suplinitori pe viaţă

23 de profesori din cei 158 care au picat în această sesiune examenul de definitivare în învăţământ mai au dreptul să-l susţină o singură dată. Dacă nici la a treia încercare nu vor lua notă de promovare, aceştia vor rămâne în sistem cu statutul de suplinitori. După această sesiune şi-au epuizat toate şansele de a obţine definitivarea în învăţământ numai două cadre didactice, de la Şcolile din Slobozia (Voineşti) şi Domniţa (Ţibana). Alţi trei profesori, din Heleşteni, Hărmăneştii Vechi şi Costuleni, au ratat de două ori promovarea examenului, iar în această sesiune au absentat. „Cei care nu reuşesc să promoveze în trei sesiuni au dreptul să rămână în sistem, dar fără a se putea titulariza. Rămân în învăţământ ca suplinitori, cu statutul veşnicului debutant, până se găsesc profesori cu toate drepturile care să-i înlocuiască. Evident că este o soluţie defavorabilă sistemului, având în vedere că, dacă nu reuşesc de trei ori, înseamnă că nu sunt foarte bine pregătiţi. Mai sunt, din experienţa anilor trecuţi, unele persoane care aduc nişte justificări, de exemplu certificate medicale ce probează o stare de sănătate precară, persoane care mai pot obţine cu dispensă o a patra sesiune. Se poate merge şi pe o astfel de variantă, chiar dacă rar. Au fost precedente în anii anteriori“, a subliniat Camelia Gavrilă, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean.

Ministrul se gândeşte la Finlanda

Ea a adăugat că are o rezervă în a face judecăţi radicale în legătură cu rata modestă de promovare din acest an (49,19%), întrucât nota 8 constituie un prag greu de atins de către profesorii debutanţi, care au puţină experienţă de predare. „E un examen complicat, un examen serios. Cred că nota 7 ar fi fost suficientă, în condiţiile în care avem două probleme în sistem. Nu putem spune că sunt nişte salarii foarte motivante, care sigur ar fi justificat şi moral o atitudine de a emite pretenţii calitative foarte ridicate. Pe de altă parte, ne putem trezi că rămân nişte hiatusuri pe zona profesorilor tineri, care ar trebui să intre într-un proces de mentorat, adică să ucenicească pe lângă cei în vârstă, care se apropie de pensie şi au multă experienţă. Or, dacă nu-ţi securizezi şi intrările în sistem şi nu atragi generaţie tânără care să dorească să rămână în educaţie şi care să fie formată pentru o carieră în educaţie, ai o problemă“, a punctat Camelia Gavrilă. Deşi învăţământul are în mod cert o problemă de atragere a personalului de calitate, ministrul Educaţiei nu s-a arătat îngrijorat de rata modestă de promovare a examenului de definitivat. El a motivat ca fiind necesară creşterea pragului de la 7 la 8 pentru o selecţie mai riguroasă a profesorilor bine pregătiţi. „47,83% promovaţi (la nivel naţional – n.r.) înseamnă că definitivatul este un examen serios, exigent, aşa cum trebuie să fie. În Finlanda, spre exemplu, promovabilitatea este de 10%“, a apreciat Remus Pricopie. Profesorii care nu au lăsat pregătirea examenului pe ultima sută de metri şi au fost preocupaţi să facă lecţiile de la clasă atractive au reuşit să treacă de acesta cu note foarte bune, în ciuda vechimii mici acumulate în sistem. „Consider că examenul de definitivat este mai mult decât o probă a cunoştinţelor. Este un test al abilităţilor şi al demonstrării creativităţii. Rezultatul pe care l-am obţinut este, consider eu, o repercusiune a pregătirii constante. Nu am îngraşat porcul înainte de examen, ci am învăţat în timpul formării mele ca elev şi în timpul facultăţii. În ce priveşte metodica, pot spune că am parcurs-o în mod practic, pregătindu-mi planificările, lecţiile, orele… Şi la acestea s-a adăugat dorinţa de a organiza activităţile didactice în mod inedit, creativ. Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru acest rezultat şi îmi doresc să fiu un profesor de limba română cât mai bun!“, a mărturisit Delia Ambrosie, profesoară care a obţinut cea mai mare notă la română (9,80) şi care predă de 2 ani la Colegiul „Richard Wurmbrand“.

300 de candidaţi cu 10 la inspecţii, numai unul cu 10 şi în scris

La această sesiune de examen s-au putut prezenta şi profesori care au doar 1 an experienţă de predare. Mai mulţi dintre cei peste 60 de candidaţi aflaţi în această situaţie, de exemplu din rândul educatorilor, nu au avut probleme în abordarea subiectului de metodică, dovadă că lucrările lor au fost evaluate cu cel puţin 8. „Aproape toate colegele cu note mari – şi la noi au fost întotdeauna note mari – sunt cele care au Şcoala Normală şi apoi au făcut Pedagogia învăţământului preşcolar şi primar. Noi numai asta am făcut şi în şcoală, şi în facultate. La celelalte discipline, este modulul pedagogic care se face, dar care nu e acelaşi lucru cu pregătirea pe care o fac educatorii şi învăţătorii. Noi facem metodică pentru fiecare disciplină: pentru literatură, pentru matematică, pentru cunoaşterea mediului… Şi în cazul în care educatorii sau învăţătorii continuă în alte specialităţi, întotdeauna se cunoaşte acest lucru“, a explicat Axenia Hudac, inspector pentru învăţământ preşcolar. Verificate prin intermediul inspecţiilor speciale de la clasă, elementele de metodică şi pedagogie par însă să fie simple pentru aproape toţi candidaţii. De exemplu, 302 candidaţi au fost notaţi cu 10 la ambele inspecţii, ce au caracter eliminatoriu, în timp ce unul singur a primit nota maximă şi la proba scrisă. Profesorii care au luat 7 sau 8 la aceste inspecţii pot fi număraţi pe degete. „Poţi să faci o oră bună dacă eşti un profesor atent la pregătirea lecţiei. Oricum subiectul îl ştii dinainte, deci poţi să-ţi pregăteşti lecţia având un timp de gândire. Poţi să fii mai convingător, mai ales dacă eşti şi un bun comunicator, stabileşti o relaţie cu clasa, mai foloseşti metode activ-participative, sunt strategii cu care poţi să impresionezi comisia… Pe de altă parte, este şi o anumită îngăduinţă a comisiei şi poate nici criteriile de evaluare nu sunt foarte rigide şi foarte ferme pentru a interpreta o lecţie, care implică multe variabile“, a precizat Camelia Gavrilă câteva dintre motivele pentru care există în fiecare an discrepanţă între notele de la inspecţii şi cele de la proba scrisă.