Caută 
3 MIN
* Mâine e Dragobetele. Mâine sau răspoimâine, asta nu ştiu bine nici folcloriştii şi nici chiar sărbătoritul: este o zi a iubirii pe româneşte, de-a noastră, o sărbătoare cu eticheta "Fabricat în România". Dacă nu s-ar fi importat Valentine’s Day, n-ar fi fost nimeni care să scoată de la naftalină vechiul Dragobete, care ar sta şi acum împăturit, cum stă iarna colacul de înot de mers cu el la mare. Cineva l-a găsit, a suflat în el, l-a umflat şi, iată, beneficiem acum de un Dragobete pregătit să-şi reia în primire jobul de manager al iubirii băştinaşe…
* Nu ştim cum arată un Dragobete, dacă bea, fumează, înjură, dacă e comestibil, cât poartă la picior, dacă are picioare (şi, dacă da, câte), dacă se dizolvă în apă, dacă ştie bancuri cu Bulă, dacă a avut limbrici, dacă are drept de vot (şi cu cine a votat) etc. Bătrânii zic că ar fi fiul Babei Dochia; despre tată nu zic nimic. Ziua sa fiind în prag de primăvară, bănuim că o fi copil din flori. Spre deosebire de Sfântul Valentin, bătrânel blajin, Dragobetele e tânăr chipeş, Cupidon preluat de la daci, aşadar poartă geacă de mânz, cuşmă de viezure cu pană de barză şi miroase a brânză. E şi peţitorul animalelor, care au pui dacă se împerechează de ziua lui; se pare că Dragobetele, de-a lungul carierei, a pus suflet în activitate: din acest motiv avem, azi, mulţi gândaci de bucătărie, şobolani, maidanezi şi oameni politici de toate culorile…
* De Dragobete, femeile trebuie să adune zăpadă, să o topească şi să se spele pe cap şi pe faţă cu apa rezultată, ca să fie frumoase tot anul; prin 2014, unele au respectat datina şi s-au spălat cu zăpadă topită. Din păcate, singurul omăt găsit în tot satul era lângă gardul bufetului şi era colorat ciudat, cam ca o lămâie. Câtorva le-a căzut părul, iar pe două dintre ele le-au bătut soţii lor, pe motiv că miros.
* Bătrânii mai spun că, demult, satele româneşti răsunau de larma tinerilor, care se veseleau în lumina zicalei "Dragobetele sărută fetele". Atunci, fetele şi flăcăii, îmbrăcaţi de sărbătoare, se întâlneau în faţa bisericii şi plecau împreună să caute prin pădure floricele de primăvară şi vreascuri. Fetele se întorceau în sat alergând (obicei numit "zburătorit"), urmărite de flăcăi; dacă băiatul, sprinten, o ajungea, iar fata îl plăcea, se pupau. Nişte tineri au ieşit la pădure, anul trecut, pentru a aduna ghiocei şi vreascuri şi pentru a se întâlni cu Dragobetele. Câţiva s-au întâlnit nu cu Dragobetele, ci cu cinci lupi flămânzi, iar ceilalţi, norocoşi, s-au întâlnit cu ursul. Cei care au scăpat şi de urs s-au întâlnit cu pădurarul, care i-a amendat, crezând că vor să fure lemne. O babă din acelaşi sat, ieşită la pădure, s-a întâlnit chiar cu Dragobetele, care era beat şi a vrut să o violeze. Baba a scăpat, fiindcă suspectul a văzut-o mai bine la faţă şi a renunţat, fugind. În oraşul alăturat, în aceeaşi zi, au fost sparte mai multe apartamente, hoţii furând aparatură electronică, bijuterii şi alte bunuri. Fiindcă păgubaşii erau la pădure, după datină, Dragobetele a fost acuzat de complicitate la furt. În fine, mai aveţi timp să vă pregătiţi, încât să beneficiaţi de un Dragobete cât mai fericit!
