Caută 
1 MIN
Dincolo de micile dispute exprimate la nivelul unor reproşuri şi „luptei nevăzute”, dincolo de unele comentarii dezaprobatoare, dincolo de reminescenţele venite din mentalitatea lui „Ce ne trebuie asta?”, ieşenii cât şi cei veniţi din alte zone ale ţării vor avea ocazia să acorde respectul cuvenit celor două festivaluri internaţionale.
Universitar efervescent, cu vocaţia tradiţiei, a noutăţii, Iaşul se defineşte emoţional în acest început de vară, ca spaţiu a unei faste exprimări culturale şi educaţionale, aducând în prim plan două sărbători îndrăzneţe.
La cea dintâi am fost deja martori şi participanţi, (14 – 23 iunie a.c.), a purtat numele de: Festivalul Internaţional al Educaţiei, FIE, mânat de un slogan atractiv: „Educaţie şi Cultură în aer liber, educaţie prin entertainment.” Festivalul a venit să reîmprospăteze parcă aerul cultural din capitala Moldovei, adăugându-i prestigiu şi coerenţă, în contratimp perfect cu o oarecare stagnare şi rutină evenimenţială din ultimii ani. Organizată de Primăria Iaşi, demonstraţia reprezintă şi o posibilă breşă pentru nominalizarea Iaşului drept: Capitală Culturală Europeană.
Programul său a fost un sumum de concerte, coregrafii, spectacole de operă, conferinţe, expoziţii din zona educaţională şi culturală, o desfăşurare de activităţi creative „la vedere” după modele occidentale consacrate deja demult.
Primarul Gheorghe Nichita a scos „din visteria” instituţiei pe care o conduce, 200.000 de euro pentru a duce la bun sfârşit proiectul.
Gestica festivalului a mizat mai mult pe neconvenţional, pe tumult şi exprimare sărbătorească. A bucurat prezenţa mult aşteptată a maestrului Radu Beligan care a răspuns cu iubire, iubirii pe care i-o poartă Iaşul. Păcat de unele disfuncţii sonore şi nu doar sonore, care au umbrit pe alocuri întâlnirea marelui actor cu publicul. Prezenţe insolite, prezenţe anunţate au fost în egală măsură aclamate de public: Lordul David Trimble, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, pianista Hiroko Minakami, scriitorul Mike Philips şi Patricia Kaas,care în cadrul unui turneu european a inclus şi Iaşul, o coincidenţă neobişnuită, dar de bun augur.
Trupa teatrului naţional Radu Stanca din Sibiu a fost prezentă la Iaşi cu piesa “Călătoriile lui Gulliver" în regia lui Silviu Purcărete şi scenografia lui Dragoş Buhagiar. Spectacolul proaspăt premiat la Edinburgh poate fi citit, şi “călătoriile lui Purcărete” în zonele absconse ale sufletului uman.
Au fost aproape zece zile de festival cu: mişcare, vervă, culoare, fantezie, arte vizuale şi vernisaje, ca cel al sculptorului Ion Irimescu. Ne-au mirat însă şi unele absenţe (ex. Opera din Bucureşti). Să nu se fi putut stabili un acord în privinţa participării?
Reînvierea oraşului de odinioară, a făcut şi ea parte din conţinutul festivalului prin animarea străzilor Lăpuşneanu şi bulevardul Ştefan cel Mare (devitalizat parcă de absenţa teilor) devenit peste noapte zonă pietonală cu expoziţii. Cu atâta energie artistică şi iureş educaţional, Iaşul a funcţionat ca un oraş internaţional.Trecând peste stângăciile inerente date de lipsa de experienţă a firmei organizatoare, aflată la prima încercare în domeniul cultural şi artistic (poate ar fi fost mai bine dacă se începea direct cu a doua ediţie!) putem spune că festivalul a fost un succes.
Ca formă de manifestare vie, incitantă la nivelul dialogului, evenimentul a dat valoare ideii că educaţia nu trebuie să aibă loc numai în limitele rigidităţii academice şi a spaţiilor închise, dimpotrivă ea trebuie să fie un mijloc de a dialoga şi neconvenţional, de a comunica, de a empatiza cu pulsul cotidian.
…Şi aşa a fost S| FIE: a fost teatru, a fost muzică, a fost operă, a fost carte, au fost spectacole, au fost conferinţe, … şi sper să nu fi fost doar o singură dată!
Pentru cea de a doua manifestare, Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT), patronat şi finanţat de Consiliul Judetean Iaşi (preşedinte Cristian Adomniţei) prin MLR Iaşi (director Dan Lungu), ambiţionează prin amploarea lui. Astfel, în perioada 23 – 27 octombrie, Iaşul va fi gazda a peste 100 de cunoscuţi scriitori români şi străini, alături de traducători, editori şi directori de festivaluri internaţionale. Miza e una foarte concretă şi anume crearea unui dialog scriitor-public ce se vrea eficient, lucid şi cât mai în folosul cărţii, cu tot ce implică ea de la scriere la editare, difuzare şi ajungerea ei în mâinile cititorului.
Bugetul (500.000 euro) oferit de Consiliul Judeţean Iaşi şi confirmarea unor importante prezenţe ale literaturii române şi universale, sunt date suficiente pentru oficializarea oraşului drept reper deschis lumii literare de pretutindeni.
Dincolo de micile dispute exprimate la nivelul unor reproşuri şi „luptei nevăzute”, dincolo de unele comentarii dezaprobatoare, dincolo de reminescenţele venite din mentalitatea lui „Ce ne trebuie asta?”, ieşenii cât şi cei veniţi din alte zone ale ţării vor avea ocazia să acorde respectul cuvenit celor două festivaluri internaţionale.
Şi de ce nu, oraşul, care a marcat în timp destinele atâtor oameni de excepţie, n-ar figura hotărât pe lista oraşelor europene deschise?
Emil Stratan este curator al Galeriilor de artă Eleusis
