Iaşul, pe ultimul loc între marile municipii ale ţării. Cine a „aruncat” oraşul la coada României

Economia Iaşului se află pe loc codaş într-un studiu comparativ realizat la nivelul Primăriei Cluj-Napoca. Studiul a preluat o mare parte din datele statistice dintr-un alt raport întocmit sub egida Băncii Mondiale care analizează oraşele competitive de la nivelul ţării. Au mai fost folosite date de la Ministerul Finanţelor sau de la Ministerul Dezvoltării Regionale. În urma analizei comparative, Iaşul este plasat pe ultimele locuri la toate capitolele studiate, dezvoltare economică, accesibilitate sau autonomie financiară, datele fiind raportate la nivelul anului 2012. Specialiştii consultaţi de „Ziarul de Iaşi“ le-au propus autorităţilor locale să vină cu propriul studiu şi să-şi schimbe strategia de atragere a investitorilor.

Comparativ cu oraşe precum Timişoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov şi Constanţa, Iaşul are o economie la pământ. Studiul intitulat „Cluj-Napoca: Planificarea strategică 2014-2020“ relevă faptul că, deşi dispune de resurse bugetare relativ ridicate, autonomia financiară a Iaşului este pe ultimul loc faţă de celelalte oraşe. Astfel, Iaşul avea în 2012 venituri totale de 538 milioane lei, fiind la mijlocul clasamentului, sub Timişoara, cu 751 milioane lei şi Cluj Napoca, 647 milioane lei. Clasamentul se schimbă substanţial atunci când studiul enumeră veniturile proprii de la nivelul execuţiei bugetare din 2012. Acestea se ridică la Iaşi la 289,8 milioane lei, fiind practic pe locul 5 din cele şase municipii comparate. Capitala Moldovei a fost devansată de Braşov, Constanţa şi Timişoara, Cluj-Napoca fiind pe primul loc, cu venituri proprii de 450,9 milioane lei. În ceea ce priveşte veniturile proprii pe cap de locuitor, Iaşul este din nou la coada clasamentului. La Iaşi sunt venituri de doar 998 de lei/persoană, în timp ce Sibiul, aflat pe primul loc, are 1.549 lei/persoană, Braşovul – 1.425 lei/locuitor, Cluj Napoca – 1.389/ persoană, Constanţa – 1.298 lei/persoană şi Timişoara – 1.286 lei/persoană. Conform sursei citate, Iaşul se autofinanţează cel mai prost comparativ cu celelalte municipii. Astfel, la Iaşi, veniturile proprii reprezintă doar 53,87% din veniturile totale, cel mai mic procent din toate oraşele. Conform indicatorilor din 2012, autonomie ridicată a fost înregistrată în Sibiu, cu aproape 75% venituri proprii raportate la cele totale, urmat de Constanţa, cu 71% şi Braşov, cu 70,4%. Iaşul a înregistrat un grad de autofinanţare de 53%-58% din 2009 până în 2012, fiind de altfel pe ultima poziţie în toţi cei patru ani.

În ultimii 4 ani, Iaşul a primit cei mai mulţi bani de la bugetul central

Gaura din bugetul Iaşului ar fi acoperită, în mare parte, de sumele şi subvenţiile pe care le primeşte de la Guvern. Aşa cum relevă şi studiul Băncii Mondiale, „un nivel redus al fondurilor de la bugetul central este asociat cu un nivel ridicat de fonduri generate din surse proprii, ceea ce este indiciul unei creşteri economice sănătoase, fundamentată pe o bază largă pe plătitori de taxe“. Mai mult, conform unui raport al Institutului de Politici Publice care arată depedenţa bugetelor locale faţă de transferurile de la bugetul de stat, Iaşul este depăşit doar de Timişoara care a primit în 2012 sume şi subvenţii în valoare de 281,9 milioane lei. Primăria Iaşi a încasat 211 milioane lei acum doi ani de la bugetul de stat, în timp ce
Cluj-Napoca, 159 milioane lei, Braşov, 135 milioane lei, iar Sibiu, 76,2 milioane lei. În perioada 2009-2012, Iaşul a fost cel mai favorizat de transferurile de la Guvern şi a primit cumulat, în toţi cei patru ani, suma de 840,7 milioane lei. Aceasta este cea mai ridicată la nivelul comparaţiei, alocările Clujului de la bugetul de stat fiind de 709 milioane lei.

Concentrare economică, de două-trei ori mai mică decât la celelalte oraşe mari

Pe lângă aceşti indicatori, cele şase municipii sunt comparate şi în funcţie de gradul de concentrare economică a companiilor din fiecare oraş, capitol la care Iaşul rămâne, din nou repetent. Conform indicatorilor calculaţi de Banca Mondială, Iaşul dispune de cea mai redusă densitate economică din toate cele 6 municipii. Astfel, la 20 de minute de centrul oraşului este concentată o populaţie de 328.000 de persoane şi agenţi economici care au o cifră de afaceri de aproximativ 1,47% din veniturilor tuturor companiilor de la nivel naţional. Spre comparaţie, cea mai ridicată densitate se regăseşte în Cluj-Napoca, întrucât pe o distanţă de 20 de minute de zona centrală, veniturile generate de companii reprezintă 3,29% din cele totală. Pe o distanţă de 40 de minute, cel mai competitiv oraş este Constanţa care oferă acces la companii cu venituri cumulate de 4,12% din veniturile naţionale, în timp ce Iaşul oferă doar 1,52%. La o distanţă de 60 de minute de zona centrală, Iaşul atrage firme cu venituri de 1,6% din cele naţionale, în timp ce, la polul opus, este Timişoara, cu un procent de 5,43%.

Departe de Occident, departe de Bucureşti şi de porturi

Iaşul înregistrează şi cea mai slabă accesibilitate. „Conectivitatea este unul dintre principalele atuuri pe care o economie le poate avea pentru a-şi asigura dezvoltarea competitivă. Aşa cum arată raportul Băncii Mondiale, Iaşul a pierdut prin poziţionarea geografică care nu-i asigură o conexiune rapidă la pieţele de desfacere din Occident. Adiţional, conectivitatea permite un mai bun flux al resurselor, în special a celor umane, punând presiune atât asupra agenţilor economici, cât şi asupra angajatorilor pentru a-şi dezvolta competitivitatea. Cu excepţia relativă a Iaşului, fiecare dintre cele şase municipii prezintă un avantaj competitiv în funcţie de punctul de interes privind accesibilitatea: piaţa occidentală, Bucureştiul şi portul Constanţa“, precizează autorii studiului „Cluj-Napoca: Planificarea strategică 2014-2020“. Astfel, Iaşul se află la o distanţă de 421 de minute faţă de graniţa de vest, în timp ce Timişoara este doar la o oră distanţă, iar Cluj, la doar 120-180 de minute. Pe lângă Timişoara, şi Constanţa are avantajul accesului la porturi, iar Cluj şi Timişoara sunt favorizate de aeroporturi dezvoltate. Concluzia studiului este că oraşul Timişoară devine principalul competitor al municipiului Cluj-Napoca.

Concluziile pentru noi sunt total nefavorabile

Studiul arată că principalele motoare ale economiei Iaşului sunt: construcţiile de clădiri, producţia de îmbrăcăminte, restaurante sau consultanţa în management şi business. O primă constatare este că economia ieşeană este mai puţin diversă decât a celorlalte municipii, cu o locomotivă a angajărilor în domeniul construcţiilor, se precizează în studiu. În ceea ce priveşte competitivitatea locală, principalele zone în care Iaşul a performant în perioada 2008 – 2011 mai bine decât ramurile naţionale sunt: restaurantele, activităţi din zona cosmeticii şi esteticii, construcţii, activităţi de consultanţă tehnică şi inginerie.
Analiza Băncii Mondiale indică o competitivitate relativ scăzută a economiei ieşene, cu un trend negativ în majoritatea domeniilor care domină economia locală.

Şeful AOA: „Nu mă surprinde rezultatul studiului“

Profesorul universitar Vasile Cocriş, de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, subliniază faptul că Iaşul este mai mult un oraş cultural, şi mai puţin unul economic. Profesorul de la Departamentul Finanţe, Monedă şi Administraţie Publică invită autorităţile din Iaşi să facă propriul studiul şi să scoată în evidenţă avantajele Iaşului în faţa investitorilor. „Eu i-aş invita pe cei de la Iaşi să facă un studiu în care să arată cum ne plasăm, un studiu care înseamnă a informa investitorul străin ce-l aşteaptă dacă vine la Iaşi. Ar trebui să facem mai multe studii de oportunitate cu ce se întâmplă în zona Iaşului, să facem o ofertă şi să prezentăm un material cu oportunităţile de afaceri, nu să povestim“, a fost de părere Cocriş.

Gheorghe Pleşu, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Iaşi, a opinat că autorităţile din Iaşi ar trebui să schimbe strategia de atragerea a investitorilor. „Nu mă surpinde rezultatul studiului, la asta mă aşteptam, este normal atâta vreme cât nu construieşti o strategie şi nu-ţi propui să transmiţi un mesaj către investitori. Clujul şi Timişoara sunt avantajate pentru că sunt în partea de vest şi au alt mod de a privi lucrurile, există relaţia mai bună cu Vestul, dar şi noi avem avantajul că am fi putut colabora cu partea de est, cu Rusia“, a declarat Pleşu. Conform acestuia, fondurile europene reprezintă un instrument bun pentru a creşte potenţialul economic al Iaşului, ceea ce până acum nu s-a întâmplat. „Nu este nevoie numai să luăm banii de la UE, dar care nu aduc niciun câştig pentru comunitate. Banii trebuiau să apropie regiunea la nivelul mai ridicat, Iaşul trebuia să fie vârful de lance şi el să fi creat strategie şi pentru celelalte judeţe“, a mai spus preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri. Ambii specialişti au opinat că dezvoltarea Aeroportului şi construcţia autostrăzii Iaşi – Târgu Mureş ar creşte avantajul competitiv al Iaşului.