Îşi schimbă PSD blana?

Vor rămâne în istorie aceste alegeri din mai multe motive. Rămâne de asemenea de văzut dacă istoria se va repeta după aproape 150 de ani. Ieri, cel puţin, am asistat la o şedinţă parlamentară parcă a altui for legislativ, nu a celui de la Bucureşti. Niciun suspect căutat de DNA nu a mai fost ascuns de colegi, niciun proiect de lege de pact cu corupţia nu a mai trecut. Concluziile sunt clare: a început competiţia pentru titlul de cel mai curat parlament(ar). Iar locurile sunt limitate: preşedintele ales tocmai a spus că vrea un Parlament mai mic.

După scrutinul de duminică, se pot face câteva remarci, dincolo de rezultat. Prima dintre ele este că PSD se află la al treilea eşec consecutiv în tentativa de a impune un şef al statului. Adrian Năstase, în 2004, Mircea Geoană, în 2009, iar acum Victor Ponta au fost învinşi şi se pot consola cu ideea că numai în timpul celor două suspendări ale lui Băsescu s-au putut apropia de Cotroceni. Este o constatare amară pentru social-democraţi, care trebuie să-şi revizuiască în profunzime nu atât politica, ci mai ales calitatea oamenilor promovaţi în funcţii reprezentative. De ce partidul are succes (vezi parlamentarele din 2012 şi europarlamentarele din mai), dar candidaţii săi unici la preşedinţie nu? Dacă simultan cu primul tur al prezidenţialelor ar fi avut loc şi alegeri parlamentare, am fi văzut cu siguranţă un PSD victorios, cu un scor de mărimea celui obţinut de liderul său în primul tur. Va fi interesant de urmărit ce vor decide social-democraţii, dacă vor face o schimbare în strategia lor sau dacă se vor culca pe o ureche, mulţumiţi că unii dintre ei vor fi trimişi în continuare să doarmă în Parlamentul de la Bucureşti sau în cel European, ori pe la vârful cine ştie cărei instituţii mâncătoare de bani publici.

Lui Victor Ponta – pentru care amărăciunea este cu atât mai mare cu cât îşi vede serios ameninţată cariera politică la numai 42 de ani – ar trebui să-i dea de gândit şi scorul obţinut acasă la el. În Gorjul natal, 58 la sută dintre locuitori, adică 112 mii de oameni, i-au dat votul, spre deosebire de contracandidatul său care a obţinut 80 de mii de voturi, respectiv 41 la sută. În Sibiu, Klaus Iohannis a luat 197 de mii de voturi, adică 79 la sută, pe când candidatul PSD a avut doar 51 de mii de voturi, respectiv 20 la sută. Dincolo de supărarea că a pierdut alegerile, această diferenţă este un motiv serios de analiză pentru încă preşedintele PSD.

În fine, mai trebuie observat că Iohannis s-a impus nu doar în Sibiu, ci în toate oraşele şi judeţele mari. Astfel, între primele zece mari aglomeraţii urbane, inclusiv Capitala, Ponta a reuşit să se impună doar în două, Craiova şi Galaţi (locurile 8 şi 10, conform recensământului din 2011) şi încă la un scor strâns. La Craiova, de exemplu, a avut mai puţin de 1500 de voturi avans. La fel, primele cinci judeţe ca număr de locuitori – Iaşi, Prahova, Cluj, Constanţa şi Timiş – i-au ţinut partea candidatului ACL. Abia Doljul, al şaselea judeţ ca populaţie, deschide seria celor care l-au susţinut pe Ponta.

De altfel, marile oraşe au transmis comunelor suburbane direcţia votului. La Iaşi, de exemplu, la Miroslava, Tomeşti, Ciurea, Holboca, Podu Iloaie câştigător a fost Iohannis. Pe măsură ce ne depărtăm de municipiul reşedinţă, creşte şi procentajul candidatului PSD, astfel că la Tg. Frumos, Hârlău şi Paşcani, precum şi în comunele din această parte a judeţului câştigător a fost Victor Ponta. PSD va trebui aşadar să "lucreze" şi la raportul urban/ rural, dacă va dori o schimbare. De exemplu, să pună semnul egal între toţi românii, indiferent de unde sunt ei, din ţară sau de afară, de la ţară sau de la oraş. Pentru că glumele privind creşterea pensiilor cu rata inflaţiei, "scăderea" taxelor, ajutoarele alimentare ori tichetele sociale împărţite în campanie nu prea mai fac pe nimeni să râdă. Dimpotrivă.