Literatura romana in 10 lectii

marți, 02 aprilie 2013, 01:50
5 MIN
 Literatura romana in 10 lectii

Romanii au fost invitati de onoare la Salon du Livre, dar, in afara de Cioran si Ionescu, francezii nu stiu nimic despre noua generatie de scriitori de la noi. „Le Nouvel Observateur“ rezolva aceasta problema in citeva lectii menite sa ofere publicului un minim necesar de cunostinte, „zece trucuri ca sa stralucesti la Salon du Livre“. Iata cum suna o prezentare pentru francezi a literaturii romane.

1. Literatura romana este in „plin boom“. „Le Nouvel Observateur“ il citeaza pe Bernard Camboulives, profesor de istorie si autor al lucrarii Sur les pas des écrivains roumains, care explica cititorilor faptul ca, intr-un an obisnuit, in Franta apar doar cinci traduceri din autori romani. „Dar, din ianuarie 2013 incoace, au aparut 60, reeditari, dar si carti ale unor autori noi“, spune Camboulives. De asemenea, un indiciu asupra actualului boom este si prezenta autorilor romani la Salon du Livre, care „nu a inventat aceasta «reinnoire a literaturii romane», ci arata ca ea exista cu adevarat“. Traducatoarea Marily Le Nir explica faptul ca „exista o generatie de tineri autori ce vorbesc despre teme mult mai contemporane“. Pentru a dovedi cit de bine o duce actuala literatura romana, „Le Nouvel Observateur“ enumera Premiul Médicis cistigat de Norman Manea, Premiul Courrier International primit de Florina Ilis pentru Cruciada copiilor, Ursul de aur cistigat de scenaristul filmului Pozitia copilului, faptul ca piesele lui Matei Visniec sint jucate in Franta.

 
2. A existat o „criza a lecturii“ in Romania. Subliniind ca, la noi, un salariu mediu brut este de 500 de euro, Bernard Camboulives spune ca un tiraj de succes in Romania este de 1.000-2.000 de exemplare, ceea ce „pentru Franta este putin“. „E foarte greu sa traiesti din scris in Romania“, intareste si Marily Le Nir. „Dar s-a intimplat ceva in ultima vreme, interesul publicului a crescut. Unele edituri mici fac chestii geniale.“
 
3. Romania si Franta se stiu de multa vreme. „Le Nouvel Observateur“ aminteste faptul ca, la noi, „exista o dragoste pentru Franta si limba franceza“ inca de pe vremea cind Romania ii oferea lui Napoleon al III-lea un teren ideal pentru a ocoli Germania. De asemenea, multi autori s-au format in Franta si s-au intors acasa, influentind mediul literar romanesc.
 
4. Unii autori scriu in franceza. Unii dintre „vechii“ autori, cei care au devenit mari nume, scriau deja in franceza, precum Eugène Ionesco si Martha Bibescu. Din noua generatie, scriu in franceza Marius Daniel Popescu, care traieste la Lausanne din 1990, si Liliana Lazar.
 
5. Trebuie sa insisti ca sa intelegi literatura romana. Asta fiindca, explica Bernard Camboulives, e o literatura „greu accesibila“. Poate fiindca dictatura ceausista i-a obligat pe autori sa scrie voalat, dar si, poate, din cauza naturii limbii romane. Pentru Nicole Vaillant, directoarea Editurii Vaillant, romanii au o scriitura „in circumvolutii“. Ea crede ca „unii scriitori sint mult prea prolicsi. Vor sa spuna prea multe lucruri si o fac pe cai laturalnice, ceea ce ingreuneaza firul narativ. Unii autori din generatia tinara au inceput insa sa scrie altfel“. „Cititorul francez are nevoie de citeva chei de intelegere, trebuie sa faca putin efort, dar cind iti bagi nasul in literatura romana, te pomenesti prins intr-un adevarat angrenaj“, spune Camboulives.
 
6. Dictatura bintuie inca literatura romana. Regimul ceausist a ramas extrem de prezent in imaginarul romanesc si al autorilor.
„Daca in anii ’70-’80, scriitorii vorbeau despre exil si dictatura, tinerii autori de astazi vorbesc despre consecintele ei“, explica Bernard Camboulives. „Unii, insa, abordeaza si teme mai putin nationale.“
 
7. Unele teme ramin tabu. „Le Nouvel Observateur“ face o lista a subiectelor de care autorii romani evita, in general, sa se atinga: „homosexualitatea, femeia romana, evolutia cuplului, populismul actual. (…) Putini autori ataca fenomenul coruptiei elitelor si faptul ca ministrii de azi sint fostii generali ai lui Ceausescu“.
 
8. In Franta sint multe clisee despre Romania. „Romania este o tara maltratata de actualitate“, crede Bernard Camboulives. „Nu se vorbeste decit despre romi si delincventa. E o tara plina de contraste, dar captivanta.“
Marily Le Nir crede ca literatura romana are un rol foarte mare in imaginea pe care restul lumii, in special Franta, o are despre Romania. „Este o tara culturala, o cultura veche de secole, iar acesti autori o reprezinta.“
 
9. Traducatorii sint cei mai buni reprezentanti ai autorilor romani. „Pentru ca ei fac legatura intre editurile franceze si scriitorii si universitarii romani“, explica Nicole Vaillant.
„Avem un rol de prospectori“, spune Marily Le Nir. „Citim multi autori romani si consiliem editurile. Sintem cei care muncesc in umbra.“
 
10. Un calugar moldovean printre invitatii Salonului. Este vorba despre Savatie Bastovoi, nascut in Basarabia si care a devenit calugar in 2002.
Romanul sau, Iepurii nu mor, a fost publicat in Hexagon in 2012, fiind primul autor basarabean tradus in limba franceza.
 
––-
 
„O limba care seamana cu latina“
 
Invitat sa comenteze momentele importante ale manifestarii, directorul Salon du Livre, Bertrand Morisset (foto), a subliniat prezenta autorilor romani. „E o traditie ca in fiecare an sa invitam o tara“, a explicat Bertrand Morisset. „Anul acesta am ales o literatura necunoscuta. Dar, de asemenea, o cultura noua care a suportat un capac de plumb politic vreme de multi ani si ale carei economie si cultura se structureaza din ce in ce mai mult. Noi, francezii, am ramas la autori precum Cioran sau Ionescu, in vreme ce tinerii scriitori romani sint adevarate descoperiri. Romania este o tara francofila. Limba ei seamana cu latina si este foarte amuzant sa descoperi o cultura foarte apropiata de a noastra si, in acelasi timp, foarte diferita.“
 
Bertrand Morisset a explicat pentru „mybox.fr“ ca se asteapta ca o confruntare intre literatura franceza si cea romana sa duca la cocktailuri insolite precum perspectivele diferite ale autorilor romani si francezi asupra „vampirilor“ si asupra poeziei care caracterizeaza o parte majora a patrimoniului romanesc. Pentru ca melanjul sa fie reusit, organizatorii Salon du Livre au pus la dispozitia publicului carti romanesti, in traducere si in original. „E uluitor, dar cartile straine, in limba originala, se vind foarte bine la Salon“, confirma Bertrand Morisset. „Si cum comunitatea romaneasca este foarte importanta in Franta, mai ales printre intelectuali, sint convins ca aceste carti netraduse vor fi un succes!“
 
–––
 
Citeva repere intr-o literatura necunoscuta
 
„Literatura romana nu inseamna doar vampiri, contrar unui cliseu reluat din nefericire de media franceza“, spune Stéphanie Dupays, specialista in literatura est-europeana, intr-un interviu pentru „Le Monde des Livres“. „Literatura romana contemporana este mult mai bogata si mai diversa. Sa spunem ca majoritatea romanelor, eseurilor si antologiilor de poezie publicate astazi sint bintuite de trecut, de fascismul anilor 1930, apoi de anii teribili ai dictaturii lui Ceausescu. Astazi, noi voci se fac auzite, vorbind despre realitatea contemporana.“
 
De asemenea, Stéphanie Dupays explica si confruntarea literaturii romane cu situatia economica: „Literatura romana este vie chiar daca cenzura economica (autorii sint prost platiti, distributia nu acopera intregul teritoriu) a inlocuit cenzura ideologica. In ceea ce priveste romanul, ceea ce ma frapeaza este probabil incredibila inventivitate stilistica, fiindca autorii se joaca foarte abil cu mai multe registre, trecind cu usurinta de la oniric la fantastic si umor. Este poate una dintre mostenirile perioadei staliniste cind, pentru a dejuca cenzura unui stat totalitar, trebuia sa te propulsezi in lumile paralele ale farsei, supranaturalului sau fantasticului. Extravaganta poate uneori, mai bine decit hiperrealismul, «sa vorbeasca» despre realitate“. (Dragos COJOCARU)

Comentarii