O nebunie: Primăria, executată de jumătate din buget în baza unui document de acum 111 ani

Povestea celor aproape 100 de milioane de euro pe care municipalitatea ieşeană se presupune că le-ar datora începe în martie 2017, atunci când un anume Nicolae Limbăşan se adresează unui birou de executori judecătoreşti, cerând să îi fie valorificată o pretinsă obligaţiune la purtător, emisă în 1906, de către „Regatul României – Oraşul Iaşi“. Potrivit solicitării acestui bărbat, obli­gaţiunea respectivă ar fi fost emisă prin­tr-un decret regal din acelaşi an şi ar fi, în prezent, executorie. Presupusa valoare a do­cumentului era de 500 de lei, însă Limbăşan a cerut executorilor să îi obţină suma actualizată la rata inflaţiei din 1906 până în prezent. În numele creditorului Limbăşan, executorul judecătoresc Bog­dan Tufeanu, pe 10 aprilie, a solicitat Ju­decătoriei Iaşi încuviinţarea executării silite împotriva Primăriei municipiului Iaşi, în solidar cu statul român, prin Ministerul de Finanţe. La momentul respectiv, nu era calculată valoarea actualizată a presupusei obligaţiuni la purtător executorul judecăto­resc cerând doar ca magistratul să constate calitatea executorie a pretinsei obligaţiuni, precum şi răscumpărarea acesteia cu luarea în calcul a inflaţiei. 

Judecătorul a tratat datoria ca pe un credit cu buletinul

Pe 10 aprilie, în camera de consiliu, judecătorul Beatrice Ştefănescu, de la Judecătoria Iaşi, admite cererea formulată de către executorul judecătoresc Bogdan Vasile Tufeanu, în numele pretinsului cre­ditor Nicolae Limbăşan. „Încuviinţează executarea silită şi autorizează creditoa­rea să treacă la executarea silită a titlului executoriu reprezentat de «obligaţiune la purtător nr. 0210120 emisă în anul 1906 de Regatul României – Oraşul Iaşi prin legea promulgată prin Decretul Regal nr. 2431 din 12/25 iunie 1906, publicat în Monitorul Oficial nr. 61 din 15/28 iunie 1906», la cererea creditorului Limbăşan Nicolae împotriva debitorilor Municipiul Iaşi prin primar şi Statul Român prin Ministerul de Finanţe, pentru recupera­rea sumei de 500 de lei reprezentând ca­pitalul obligaţiunilor la purtător ce va fi actualizată cu rata inflaţiei din anul 1906 la zi, precum şi cu dobânda legală afe­rentă capitalului (actualizat cu rata in­flaţiei la momentul octombrie 1946) începând cu luna noiembrie 1946 şi până la achitarea integrală“, se arată în sentinţa Judecătoriei Iaşi. În cuprinsul încheierii de şedinţă, judecătorul Beatrice Ştefănescu arată că „instanţa trebuie să verifice caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei“. Dar magistratul a mers „pe mâna“ executorului judecătoresc, stabilirea existenţei unei da­torii din urmă cu 111 ani fiind o chestiune complicată, laborioasă care poate fi realizată doar în urma unei expertize. Astfel, cazul a fost tratat ca o datorie a unui client faţă de un furnizor de cablu sau faţă de un credit pentru cumpărarea unui frigider. Apoi, judecătorul a stabilit, dintr-o suflare şi modul în care se face actualizarea datoriei, fără să ştie la momentul respectiv la ce sumă uriaşă se va ajunge. Şi, cum totul e foarte limpede şi bine analizat, a menţionat la finalul încheierii: „Fără cale de atac“.

Expertul contabil a făcut calcule care te lasă fără grai

După ce a obţinut încuviinţarea execu­tării silite, executorii s-au adresat unui expert contabil de la Bucureşti, al cărui rol a fost să calculeze valoarea actuală a presupusei obligaţiuni, precum şi dobânda legală aferentă capitalului acestuia. Fără să stea prea mult pe gânduri, a rezultat incredibila sumă de 419.516.898,1 lei, echivalentul a peste 102 milioane de dolari sau a aproape 92 de milioane de euro. În baza sumelor furnizate de executor, în data de 12 iunie, o somaţie semnată de executorul Florin Adrian Calistru, din cadrul aceluiaşi birou, ajunge la Primăria Iaşi. Suma solicitată municipalităţii: 91.924.731,71 de euro plus 4.995.948,14 euro cheltuieli de executare. Suma reprezintă mai bine de jumătate din veniturile estimate a fi realizate de Primărie, în 2017, potrivit bugetului pe anul acesta.  

Contestaţie la executare 

Pe 13 iunie, Primăria Iaşi a depus la Judecătoria Iaşi o „contestaţie la executare“ împotriva executării silite cerând anularea tuturor formelor de executare dispuse de judecătorul din camera de consiliu. În contestaţia amintită, reprezentanţii Primăriei invocă atât nereguli cu privire la fondul, cât şi cu privire la forma hotărârii prin care s-a învestit, în primă fază, executarea silită. Municipalitatea susţine că presupusa obligaţiune deţinută de Lim­băşan ar fi fost identificată pe un site de vânzări la un preţ de 112 lei şi că, mai mult decât atât, aceasta nu ar avea caracter executoriu. „Vă rugăm să aveţi în vedere că, în situaţia dată, încuviinţarea exe­cutării unui titlu constând într-o creanţă realmente îndoielnică şi obligarea autorităţii locale să suporte o sarcină financiară de 95 de milioane de euro fără ca aceasta să fie generată dintr-un raport obligaţional recunoscut de legislaţia în vigoare pune în grav pericol nu doar bugetul municipiului Iaşi, ci finanţarea şi funcţionarea tuturor serviciilor comunitare publice de interes local, «aruncând în aer» efectiv întreaga municipalitate“, susţin reprezentanţii Primăriei, în contestaţia depusă în instanţă. În acelaşi document, municipalitatea mai arată că, în ultima perioadă, ar mai fi existat şi alte persoane care au convins instanţa de executare prin intermediul unor înscrisuri frauduloase „să accepte luarea unor sume ilegale din bugetul public, tot în baza unei încheieri de încuviinţare a executării silite“.

Reacţia Primarului

Primarul Mihai Chirica a fost, ieri, foarte dur în privinţa acestui subiect. Edilul a precizat: „Este un subiect care poate stârni divergenţe în ceea ce priveşte stabilitatea oraşului prin care un grup infracţional a încercat să escrocheze oraşe din România în ceea ce priveşte emiterea unor obligaţiuni de pe vremea lui Carol I şi să scoată bani de la municipalităţi. Ieşenii trebuie să înţeleagă acest lucru: nu este niciun pericol, documentele nu vor fi acoperite de niciun fel de despăgubiri, nu este pentru prima dată când şi la nivelul Iaşului şi al întregii ţări apar astfel de infractori care încearcă să stimuleze atenţia, dar nu reuşesc să facă mare lucru, deci nu este niciun pericol faţă de o posibilă punere sub starea de plată a Primăriei Iaşi faţă de nişte obligaţiuni emise de pe vremea Regelui Carol I“, a declarat Mihai Chirica.

Ce spun avocaţii lui Limbăşan 

Avocatul creditorului din spatele acestui dosar de executare ne-a precizat, ieri, că existenţa creanţei „este de netăgăduit, ea rezultând din însuşi titlul de credit.“ „Aşadar, a existat o persoană care în anul 1906 a plătit o sumă de bani în schimbul acestui titlu şi a dobânzii ce urma să o încaseze. Capitalul înscris în acest titlu nu a mai fost niciodată recuperat de la împrumutat, respectiv de la Oraşul Iaşi. În al doilea rând, între existenţa unei creanţe şi posibilitatea recuperării acestei creanţe există o diferenţă enormă, iar litigiul ce se poartă acum între clientul meu şi Primăria Iaşi constă tocmai în clarificarea acestui aspect: dacă în prezent mai putem apela la forţa coercitivă a statului pentru a obliga Oraşul Iaşi să restituie această sumă“, ne-a precizat avocatul Ionuţ Iftode. Acesta a subliniat că, până când instanţa nu se va fi pronunţat irevocabil în această speţă, nu va fi luat niciun leu din conturile Primăriei Iaşi. (Ionuţ BENEA)

O datorie care sfidează istoria

Specialiştii consultaţi de către „Ziarul de Iaşi“ au apreciat că este deosebit de dificil de calculat cuantumul din prezent al obligaţiunilor în valoare de 500 de lei din 1906, cu randamentul de 5%. Ei au spus că o astfel de transformare este echivalentul unei adevărate cercetări ştiinţifice şi că ar trebui luate în calcul zeci, poate chiar sute de momente şi de fluctuaţii ale schimbului valutar din această perioadă. „Teoretic, se poate face, dar sunt atât de mult transformări monentare încât e aproape imposibil de adus în prezent. Ar trebui de văzut pas cu pas care a fost progresul leului şi ar trebui realizată o cercetare foarte riguroasă, după date statistice ale evoluţiei cursului în istorie“, a declarat prof.dr. Vasile Cocriş, de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“. Cum monedele erau definite în aur înaintea Primul Război Mondial, simpla trecere de la această valoare la următoarea etapă este una dificilă, crede profesorul. El a dat un exemplu de întărire a dolarului – în 1934, un dolar era aproximativ 0,88 grame de aur, aproape un raport de 1 gram la 1 dolar. Mai mult, un alt reper este cartea lui Victor Axenciug, „Evoluţia economică a României“, volumul al III-lea, care precizează la paginile 29-31 că, în deceniul dinaintea Primului Război Mondial, 100 lei erau aproximativ egali cu 100 de franci elveţieni, în timp ce 100 de mărci erau 124 de lei, o liră era 25 de lei, iar un dolar era 5 lei. În acelaşi timp, istorici de la UAIC explică şi că sunt aberante astfel de revendicări vechi de 111 ani, fiindcă, dacă privim la scară mondială, există datorii imense istorice interstatale care nu au mai fost recuperate până astăzi şi pentru recuperarea cărora ar putea falimenta ţări întregi. (Cătălin HOPULELE)