Opţiuni

marți, 28 februarie 2017, 02:50
1 MIN
 Opţiuni

Aproape zilnic putem fi confruntaţi cu noutăţi lingvistice; dacă unele mai au mirosul învelişului din care au eclozat, în legătură cu altele putem fi siguri că nu le-am băgat în seamă până-ntr-o fericită zi pentru a ne îmbogăţi vocabularul şi întru creşterea performanţei comunicative. Drept care propunem câteva „intrări" lexicografice, cu finalitatea şi îndemnul declarate.

► Turbiditate. Viteza (s)curgerii benzii de pe „burtiera" unor emisiuni de transmitere a buletinelor meteo nu-ţi prea permite să receptezi o informaţie pe care cei responsabili ne-o transmit (şi nu degeaba!); anume, mai ales dincolo de fiţele persoanelor recomandate ritos drept „specialiste de la ANM", am surprins că se comunică ceva şi despre „turbiditate". Termenul, originar franco-englez, numeşte un domeniu de care nu se interesează, de exemplu, doar serviciile hidrometeorologice; în anumite împrejurări, suntem şi noi contactaţi: „din cauza dezgheţului brusc şi a ploilor abundente… turbiditatea apei brute la captarea uzinei de apă din oraşul O.-R. a crescut…"; ce se poate observa: „apa furnizată este dezinfectată, însă poate prezenta o coloraţie mai intensă din cauza turbidităţii crescute" (/jurnalul.ro/). Sau: „apă cu turbiditate ridicată la consumatorii din localităţile…" (/actualmm.ro/). Ceva mai clar: „Turbiditate (gradul de limpezime): 0.649 (valoare admisă: 5)" (/antena3.ro/). Aşadar, hidrologii au în vedere turbiditatea drept „concentraţie de particule solide în suspensie în apa râurilor şi lacurilor", adică, cel mai clar, „tulbureala unui lichid". Dar, nu „cadrează" cu limbajul meteo elevat, nici cu cel sanitar, nici cu nevoia noastră de autoprotecţie!

► Trainuire. Acesta pare a fi infinitivul lung, aşadar substantivat, de la un verb neînregistrat în dicţionarele noastre de noutăţi – rarităţi, (a) trainui, pentru a cărui explicare profităm de bunăvoinţa utilizatorilor (cam underground). O „vedetă" DJ, pe nume Nicolai, ar fi declarat că, în materie de patinaj, „după ce a fost trainuit şi de Corina şi de Wilmark (!) – nu s-a lipit nimic de el" (/profm.ro/). Adică, mai pentru noi, să vedem ce urmează după un titlu: „M-am trainuit puţin": „am fost la un training, prezentare, curs sau cum vreţi să îi spuneţi legat de implementarea proiectelor care prevăd…" (/econotricks.blogspot.com/; astfel, am marcat şi relaţia cu anglicismul training). De fapt, atenţia ne-a fost atrasă de prezenţa cuvântului în declaraţia unui personaj din jurul incendiului de la „Bamboo": „evacuarea s-a făcut în 7 minute de către personalul clubului, care, atenţie, este trainuit în fiecare lună începând de la fetele de la contabilitate, PR, până la ultimul bodyguard, asta în urma incendiului care a fost cu un an în urmă. De atunci am început să facem aceste traininguri" (/jurnalul.ro/). Fără să fie refuzat anglicismul, impresionează pătrunderea, în comunicarea obişnuită, a infinitivului lung al adaptării pe teren românesc: „Trainuirea clientului in folosirea produselor, realizarea de demonstratii tehnice" (instrucţiuni; /ejobs.ro/); „Va trebui sa luam masuri pentru trainuirea personalului actual…" (referire la combaterea infecţiilor intraspitaliceşti; /ziare.com/). Un progres cert, chiar dacă, uneori, se mai schiţează, grafic, o discretă rezistenţă faţă de… barbarism: „Momentan firmele din IT isi permit sa mai «trainuiasca» oameni fara profil tehnic ca sa mai umple golurile, dar ulciorul nu merge de multe ori la apa” (şi expresivitate tradiţională!; /ziuadecj.realitatea.net/). Atâta doar, că încadrarea, ca şi în cazurile (a) brandui, ~ şerui, în familia infinitivelor în -ui (unele de evocare a… dezagreabilelor: /a/ turui, bântui, buhăi, bâigui) evocă, oarecum, mixajul din enunţul „nu deranjaţi huştele", citat undeva de G. Călinescu. De ce nu ne-am apropria eleganţa tehnică a unui limbaj funcţional modern?

► Mentoratul, ca primă impresie, ar fi treaba mentorului; dacă, însă, confruntat cu acceptarea unei asemenea misii, dinspre depunerea unei… aplicaţii, ţii seama de sinonimele prestigiosului termen în discuţie, printre care călăuză, îndrumător, povăţuitor, preceptor. sfătuitor, sfetnic, majoritatea atât de marcate etic şi afectiv, poţi cădea pe gânduri: a) faci tu faţă rolului?; b) „instigatorul" are stofa să suporte ingerinţele decurgând din atare postúri? Totuşi, citind instrucţiuni şi comentarii privind zona aventurii, te mai linişteşti. Ca peste tot în materie de performanţă contemporană, verifici cu engleza şi vezi ce înseamnă mentorareamentoring, de la asumarea rolului de ghid, consultant, la al aceluia de coach, trainer (unii te pot lua drept „resursă" ori „deschizător de uşi"). Deci, considerabilă îndepărtare nu doar faţă de Mentorul din „Odiseea", ci şi de sensurile nobile ale primei faze a substantivării antroponimului.

► O amendă pentru abateri de la etica jurnalistică a fost asumată în scris de Romtv, conform regulamentelor (22.02.17, ora 19,50); dar pe când o sancţiune pentru pronunţarea, parcă parodică, a citatului latinesc din text: „AudiaTUR et alTEra pars!" (am evidenţiat grafic silabele greşit accentuate).

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Comentarii