Palatul Culturii se deschide luni pentru Cioloş şi miercuri pentru publicul larg

Evenimentul inaugural va avea loc luni, 25 aprilie 2016, de la ora 18.00.

Premierul României, Dacian Cioloș, însoțit de vicepremierul Vasile Dîncu și alți membri ai Cabinetului, vor efectua o vizită la Iași, în cadrul căreia va avea loc o întâlnire cu senatorii și deputații reprezentanți ai județelor din Moldova.

Discuțiile se vor desfășura în Aula Universității Tehnice “Gheorghe Asachi”, începând cu ora 10.00, și vor viza proiecte de dezvoltare economică a regiunii și de conectare a regiunilor istorice ale României printr-o infrastructură de transport adecvată.

În continuarea programului, premierul  Dacian Cioloș și miniștrii participanți vor avea întâlniri cu autoritățile publice locale și organizații neguvernamentale din regiune și vor lua parte la festivitatea de deschidere oficială a Palatului Culturii din Iași.

Din componența delegației guvernamentale vor mai face parte vicepremierul Costin Borc, cancelarul Dragoș Tudorache, ministrul pentru Dialog Social si Consultare Publică, Violeta Alexandru, ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, și ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

Ziua Porților Deschise la Palatul Culturii, eveniment programat pentru miercuri, 27 aprilie 2016, între orele 10.00 și 17.00, va constitui o ocazie specială pentru public de a vizita, în mod gratuit, expoziții organizate de cele patru muzee de talie națională, din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Știinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu”, Muzeul Etnografic al Moldovei și Muzeul de Artă.

Muzeul de Artă aduce în atenţia publicului iubitor de artă nume celebre ale artei româneşti, lucrări semnate de Octav Băncilă, Ştefan Dimitrescu, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Camil Ressu, Iosif Iser, Gheorghe Anghel, Corneliu Medrea, Ştefan Popescu, Rodica Maniu, Nutzi Acontz, Marius Bunescu, Nicolae Dărăscu, Dumitru Ghiaţă, Lucian Grigorescu, Jean Al. Steriadi, Ion Teodorescu-Sion, etalate în cadrul expoziției Maeştri artei interbelice româneşti în colecţiile Muzeului de Artă Iași.

Muzeul de Istorie a Moldovei deschide expoziția temporară Curtea Domnească din Iași: o istorie redescoperită, organizată în spațiile care pun în valoare ruinele Curții Domnești, scoase la iveală cu prilejul recentelor lucrări de consolidare – restaurare a Palatului Culturii din Iași. Atestată documentar în anul 1434, Curtea Domnească din Iași este locul unde s-a scris istoria Moldovei vreme de câteva secole. Colecțiile de arme albe și de foc, expuse cu acest prilej, dau viață vechilor ziduri evidențiind rolul de reședință fortificată, supusă mereu asalturilor militare. Spade medievale, shamshir-uri și iatagane, primele arme de foc, piese de artilerie și ghiulele de tun evocă vremurile eroice din istoria vechii capitale a Moldovei. Câteva stampe de epocă stau mărturie asupra acestor episoade, făcând cunoscută înfățișarea Iașilor în mediul occidental, încă din veacul al XVIII-lea.

Muzeul Etnografic al Moldovei deține o colecție importantă de instalații, între care unele unice, cum ar fi cea mai mare oloiniță din România. O parte reprezentativă din această colecție este inclusă în expoziţia organizată la redeschiderea Muzeului, Cotidianul țărănesc: inventivitate şi măiestrie, având ca temă instalațiile țărăneşti folosite în industria alimentară tradițională, respectiv instalațiile pentru curățarea (vânturători) şi măcinarea (pive, râşnițe, moară) semințelor folosite în alimentație (grâu, porumb, mei, cânepă, floarea soarelui, semințe de dovleac) şi instalațiile pentru stoarcerea uleiului şi mierii, respectiv teascurile şi presele (oloinițele). Ca element de noutate este şi colecția de mijloace de transport, reprezentată selectiv acum prin sarabana (căruță) şi săniile (sania de mână pentru dus la moară, sania de călătorie – troică, sanceul pentru nutreț), ilustrative pentru sezonul cald şi, respectiv, rece.

Expoziția Sărbătoarea: artă şi spiritualitate surprinde satul în momentele cu încărcătură specială pentru locuitorii săi, când aceștia experimentează dimensiunea sacră şi festivă a timpului, încetează lucrul şi se manifestă plenar ca persoane comunitare, socializând în familie, în comunitatea bisericii şi în cadrul grupului social de care aparțin: gospodari, flăcăi sau nubile, copii etc. Tema sărbătorii va fi abordată din punct de vedere ritual, ceremonial, festiv şi alimentar. Sărbătoarea laică este prezentată prin costume din toate zonele Moldovei, în dispunere de horă, optând pentru 30 de costume de flăcăi şi nubile, piese vestimentare de mare spectaculozitate. Sărbătoarea religioasă este reprezentată prin iconografie şi recuzită ceremonială şi rituală, cu accent pe perioada pascală. Cu această ocazie, publicul are prilejul să vizioneze o parte din colecțiile de icoane şi de ouă încondeiate, precum şi piese textile cu destinație de ofrandă adusă bisericii. Sărbătoarea în familie presupune surprinderea atmosferei din casa tradiţională, cu accent pe alimentul ceremonial şi masa festivă. Acest aspect permite expunerea lemnului artistic şi a ceramicii decorative din colecţiile Muzeului Etnografic al Moldovei.

Instrumente de Muzică Mecanică în colecţiile Muzeului Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu”este expoziţia temporară propusă publicului de acest muzeu, la redeschiderea Palatului Culturii. Aceasta reprezintă un parcurs vizual şi sonor ce permite (re)descoperirea fascinantei lumi a automatelor muzicale, cu întreaga ei paletă de aparate care îi aparţin: cutii muzicale, organete, ceasuri şi albume cu mecanism muzical, simfonioane, polifoane, piane mecanice şi pianole ş.a. Spre deosebire de instrumentele clasice care necesită aptitudini interpretative, cutiile muzicale cu lamele, corzi, clopote sau tuburi sonore sunt acţionate    printr-un mecanism cu arc ce declanşează automat melodia înregistrată pe suport. Parcursul se doreşte a fi unul al poveştii, promenada muzicală aducând  nostalgia cutiilor muzicale cu cilindru sau disc (organete, simfonioane, polifoane, flaşnete ş.a.), foarte răspândite la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în ţara noastră. Începutul secolului al XX-lea constituie „vârsta de aur” a muzicii mecanice. Odată cu trecerea timpului, dezvoltarea tehnicii a permis ca locul cutiilor muzicale să fie preluat de aparate mult mai uşor de utilizat şi întreţinut, precum fonograful, gramofonul şi patefonul. La începutul secolului al XX-lea, cei mai mulţi fabricanţi de cutii muzicale au ieşit din afaceri, orientându-se spre alte domenii generatoare de profit. Periplul muzical evocă, în plus, contextul socio-cultural în care au fost propuse ambientului civilizaţiei tehnice aceste instrumente.

Cu acest prilej, publicul va putea vizita două expoziţii itinerante de excepție, special prezente la Iași pentru a marca redeschiderea Palatului Culturii: Aurul şi argintul antic al României,proiect expozițional al Muzeului Naţional de Istorie a României în care și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași contribuie cu piese de tezaur şi Artă şi ceremonial la mesele regale, organizată de Muzeul Naţional Peleş.