Rusia, îngrijorată că mulţi transnistreni cer cetăţenie română

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a declarat ieri că intenţionează să propună facilitarea acordării cetăţeniei ruse locuitorilor din Transnistria născuţi după 1991, deoarece lipsa unei astfel de prevederi îi determină pe aceştia să obţină cetăţenia moldovenească, română sau bulgară. "Sper că vom solicita în curând Dumei de Stat modificări necesare la legea cetăţeniei pentru ca locuitorii din Transnistria, care s-au născut după 1991, să se poată aştepta la obţinerea cetăţeniei ruse", a declarat Rogozin în cadrul unei sesiuni de întrebări şi răspunsuri cu Guvernul desfăşurată în Duma de Stat, relatează agenţia TASS.  Lipsa unei astfel de prevederi în legislaţia rusă îi împinge pe aceşti oameni să obţină cetăţenia moldovenească, română şi bulgară, care le este acordată cu uşurinţă, a explicat vicepremierul rus. "Noi considerăm că această situaţie este greşită", a adăugat el. România a simplificat în 2009 procedurile de acordare a cetăţeniei pentru cetăţenii Republicii Moldova, de atunci mii de moldoveni cerând şi obţinând cetăţenia română.
Transnistria, regiune separatistă din Republica Moldova cu o populaţie predominant rusofonă şi rusofilă, şi-a proclamat independenţa în anii ’90, din cauza unor temeri că aceasta se putea uni cu România, în urma prăbuşirii fostei Uniuni Sovietice.

Presa moscovită: Alegerile locale arată că Moldova a ieşit de sub influenţa Rusiei

Rezultatul alegerilor locale din Republica Moldova arată că cetăţenii moldoveni sunt dezamăgiţi de proiectul Uniunii vamale Rusia/Belarus/Kazahstan şi că ţara a părăsit sfera de influenţă rusă, comentează editorialistul publicaţiei Nezavisimaia Gazeta. "Rezultatele alegerilor locale din Republica Moldova relevă că cetăţenii moldoveni sunt dezamăgiţi de Uniunea Vamală şi că nu doresc ca Rusia să le fie «fratele mai mare». Rezultatele arată importanţa continuă a geopoliticii în Republica Moldova şi faptul că această ţară a părăsit sfera de influenţă rusă", afirmă Svetlana Gamova, editorialistul publicaţiei Nezavisimaia Gazeta. "La Chişinău, unde trăiesc o treime dintre moldoveni, Dorin Chirtoacă, membru al Partidului Liberal proeuropean, a fost ales primar, învingându-l pe candidatul Partidului Socialist", notează Gamova, precizând că tendinţa s-a menţinut în toate zonele urbane. "Toţi alegătorii moldoveni consideră că în spatele socialiştilor se află ruşii", adaugă Gamova.

Partidele proeuropene din Republica Moldova au câştigat cele mai multe primării, inclusiv pe cea din Chişinău, în cel de-al doilea tur al alegerilor locale, desfăşurat duminică şi considerat un test privind orientarea prorusă sau prooccidentală a fostei republici sovietice.