Scheletele de pe listele de admitere la UMF a studenților străini. Situaţii absurde, explicaţii insuficiente

„Ziarul de Iaşi“ a reuşit să obţină evaluările iniţiale ale studenţilor străini care s-au înscris la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ pe locurile cu taxă în valută. Comparându-le cu rezultatele finale publicate pe site-ul UMF, se poate observa că există o problemă nu doar cu cele aproape 90 de dosare despre care conducerea UMF a afirmat că există dovezi ale fraudării, prin creşterea punctajului „din pix”.

Aproape la toate dosarele există diferenţe de punctaje mari, care nu pot fi explicate doar prin interpretarea diferită a documentelor depuse de către studenţi sau a punctajelor oferite pentru diferite forme de voluntariat, după cum au justificat iniţial reprezentanţii universităţii.

Liste complet diferite

Au existat patru rânduri de liste cu studenţi străini care s-au înscris pe locurile cu taxa în valută la instituţia ieşeană de învăţământ superior medical: listele iniţiale, întocmite de către universitate cu cei care îndeplineau criteriile necesare pentru admitere şi cu punctajele fiecăruia; listele trimise la minister, cu cele aproape 90 de dosare ale căror punctaje au fost modificate; cele de pe care au fost eliminate numele studenţilor cu dosare modificate şi cele finale, după reevaluarea făcută de comisia special întrunită, al cărei preşedinte a fost desemnat prorectorul prof.dr. Radu Iliescu.

În urma consultării acestor liste, am selectat ca fiind relevante listele rezultatelor după eliminarea studenţilor care au fraudat procesul de admitere şi cele după reevaluare. Iar între acestea, diferenţele sunt foarte mari, listele fiind complet modificate. Sunt mai dese cazurile în care punctajele variază la o diferenţă mai mare de zece puncte de la o listă la alta decât cele în care punctele primite de un dosar să fie aceleaşi sau într-o marjă de unu-două puncte.

Andreea Ioana Ilie, din România, care a ales să urmeze cursurile Facultăţii de Medicină Generală pe linia de studiu în limbă engleză, a fost admisă prima, însă pe listele iniţiale avea 115 puncte, iar după reevaluare a primit 150.

Arif Ammara Choudhry, din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, a avut la prima evaluare 99 de puncte, intrând a treia, iar după reevaluarea dosarelor a avut cu 38 de puncte mai puţin, intrând a 35-a pe liste. Însă acestea sunt cazuri fericite. La toate liniile de studiu există multe cazuri de persoane care figurau intrate cu mult peste linie după prima evaluare, ca apoi să nu se mai regăsească deloc printre cei admişi.

Un exemplu este studenta Gamvroula Aiktarini Kalliopi, din Grecia, care intrase la linia de studiu în limba engleză la Facultatea de Medicină Generală a 24-a din 126 cu 61 de puncte şi care nu se regăseşte pe listele finale, în condiţiile în care ultima „medie“ de admitere a fost 46.

Studenţi din primii cinci admişi nu se regăsesc pe liste

Cele mai mari diferenţe se regăsesc însă la Facultatea de Medicină Dentară, linia de studiu în limba franceză, unde, în general, toate punctajele au fost scăzute în bloc. Spre exemplu, primele 16 persoane admise pe listele iniţiale aveau peste 70 de puncte, iar pe listele finale cel mai mare punctaj este de 69, pe care îl are Ammi Said Walid, din Franţa, admis al doilea iniţial cu 93 de puncte.

Însă Ait Ouaissi Imad, tot din Franţa, intrat iniţial al treilea, cu 88 de puncte, nu se mai regăseşte deloc pe listele finale, în condiţiile în care ultimul punctaj a fost 41. Acelaşi lucru l-a păţit şi M’Hamdi Sheima, din Tunisia, care a intrat al şaptelea cu 75 de puncte şi apoi nu s-a mai regăsit pe listele finale. De altfel, diferenţele între evaluări se observă concret pe acest calup de cinci studenţi tunisieni, intraţi toţi la Facultatea de Medicină Dentară, linia de studiu în limbra franceză, cu 75 de puncte.

Dacă M’Hamdi nu a prins listele finale, Younes Mohamed Karim a fost admis cu 56, al 12-lea, Hachana Youssef abia al 88-lea din 100, cu 41, Ayed Oumaima a intrat cu 54 de puncte, al 19-lea, în timp ce Hannachi Emna a ajuns de pe locul al zecelea pe 70, scăzând de la 75 de puncte, cât aveau toţi cei cinci tunisieni, la 43.

Diferenţe mari se regăsesc şi la studenţii care s-au înscris la liniile de predare în limba română. Koutsoumpa Ioanna, din Grecia, care s-a înscris la Facultatea de Medicină Generală, studiul în limba română, a primit iniţial 90 de puncte, iar la reevaluare, doar 55. Doliscinschi Sorin însă, din Republica Moldova, a intrat primul după ce reevaluarea i-a crescut punctajul cu 15 puncte, de la 60 la 75.

Situaţii absurde, explicaţii insuficiente

Dacă am enumerat o serie de studenţi care se regăseau iniţial pe liste şi au dispărut după reevaluare, avem şi situaţii complet opuse, cum este cazul Sorinei Mariana Filimon, cu cetăţenie română. Aceasta şi-a depus dosarul pentru linia de studiu în limba engleză de la Facultatea de Medicină Dentară şi prima comisie care i l-a evaluat nu i-a dat nici măcar 25 de puncte ca să poată fi admisă.

La reevaluare însă aceasta a primit 83 de puncte, intrând a şaptea. Confruntaţi cu situaţia dată, reprezentanţii universităţii au precizat că diferenţa de punctaje s-a născut dintr-o serie de factori. În explicaţia remisă „Ziarului de Iaşi“, aceştia au precizat că prima comisie care a evaluat dosarele a fost compusă din profesori care au stabilit singuri standardele cu care evaluau bacalaureatul dintr-o ţară sau alta, cât şi câte puncte acordau pentru diferitele forme de voluntariat.

La reevaluare, întregul proces s-a desfăşurat într-o cameră, iar la finalul zilei, fiecare nelămurire pe care o aveau evaluatorii o stabileau de comun acord, făcând standarde comune. Mai mult, aceştia au explicat şi că a doua comisie a lucrat sub stres şi presiune, iar, inevitabil, evaluarea lor a fost mai drastică decât prima.

Fostul rector, prof.dr. Dragoş Pieptu, consideră că, în ciuda evaluării iniţiale, toate cele 955 de dosare au fost evaluate cu exact acelaşi etalon şi toţi cei care se regăsesc acolo „au dreptul moral“ de a fi studenţi ai UMF Iaşi. „În mod extrem de dureros, UMF Iaşi a adoptat clar o atitudine: prevalenţa principiilor şi a regulilor clare în luarea oricărei decizii. Acest lucru poate fi un bun început pentru un proces care, cred eu, ar trebui să cuprindă întreaga universitate. Regula bunului-plac al cuiva (indiferent cine) trebuie să dispară definitiv dacă vrem să mai existăm ca universitate şi, mai ales, dacă vrem să contăm în lumea universităţilor civilizate“, a spus acesta.

Motivul principal suspectat: lipsa consensului

Deşi a refuzat să se pronunţe cu privire la activitatea primei comisii de evaluare şi a felului în care a fost făcută această admitere în anii de până acum, prof.dr. Radu Iliescu, prorector al universităţii (care şi-a depus săptămâna trecută demisia) şi preşedintele comisiei de reevaluare, spune că pentru această reevaluare poate garanta că „s-a desfăşurat cum trebuie, după toate regulile“.

„În momentul în care am fost numit preşedintele comisiei de reevaluare, lucrurile au pornit de la zero, iar procesul s-a desfăşurat după toate standardele luate în considerare şi după metodologie. Ce s-a întâmplat înainte nu ştiu, nu m-a interesat şi nici nu am vrut să mă intereseze nici pe mine şi nici pe membrii comisiei“, a precizat acesta. Prof.dr. Radu Iliescu a spus că din dosare s-a scos evaluarea iniţială şi că, practic, nu se vorbeşte de reevaluare, ci despre una „nouă şi corectă“.

„Din această cauză, orice comparaţie mi se pare nu doar inutilă, ci chiar periculoasă. Înainte, din punctul meu de vedere, nu s-a făcut un proces de evaluare fiindcă a fost atât de viciat, din atâtea multe puncte de vedere, încât orice luare în considerare a lui şi comparaţie cu situaţia finală este ilogică“, a adăugat prorectorul.

El a explicat că s-a lucrat timp de 12-14 ore pe zi, sub presiunea timpului şi că au fost multe discuţii asupra aprecierilor unor punctaje legate de activităţi de voluntariat care vin din foarte multe surse din toate ţările candidaţilor. „S-a lucrat pe echipe ce munceau în paralel. Am convenit ca orice dubiu, orice întrebare, să păstrăm până la finalul zilei când urma să stabilim de comun acord standarul de procedură în acel caz. Deciziile au fost luate prin consens, toţi membrii comisiei au decis care este procedura. Diferenţa esenţială a fost că procedura în momentul acesta a fost unitară şi noi ne-am asigurat ca această unitate de păreri să se întâmple“, a mai spus prorectorul.

El apreciază că, în cazul primei evaluări, deşi poate oneste la origine, evaluările membrilor comisiilor au diferit fiindcă dosarele au trecut individual prin mâinile fiecăruia în parte, iar acesta a acordat câte puncte a crezut de cuviinţă, neexistând consens sau consultări.

CITEȘTE ȘI: 

Admiterea la UMF Iaşi, în centrul unui scandal diplomatic internaţional. Hocus-Pocus cu studenţi marocani

Ministrul de Externe din Maroc a reclamat ambasadorului român în statul african că lista iniţială de admitere diferă de una ulterioră. Situaţia a 45 de studenţi este din această cauză în aer. Senatul instituţiei de învăţământ superior a hotărât, prin urmare, să reevalueze toate cele 950 de dosare depuse