Caută 
4 MIN
Ce legătură are mascarada politică cu interesul public?
După o săptămână de ciondăneli inutile, toată lumea era convinsă că, luni, Ponta şi Antonescu se vor îmbrăţişa şi pupa mai ceva ca Prigoană cu Bahmuţeanu şi că-şi vor jura din nou credinţă veşnică sub privirile îngăduitoare ale lui Voiculescu. Exact ca într-o telenovelă lungită până se face mai străvezie decât apa de ploaie, tărăboiul a continuat şi marţi, fără să se întâmple nimic concret. Chiar dacă s-ar întâmpla azi vreo minune, răul este iremediabil făcut. De fapt, nu e iremediabil, este în spiritul Codului Penal.
Poate că PNL crede că a câştigat ceva teritoriu după ce Antonescu s-a îmbăţoşat în faţa lui Ponta, poate că şi Ponta îşi închipuie că a obţinut ceva capital după ce l-a înţepat pe Antonescu (cu grijă, să nu-l doară prea tare), dar pe ansamblu toată lumea a pierdut. Pe de o parte, cele două partide din alianţa de la guvernare, pentru încă un spectacol de prost gust care nu mai convinge pe nimeni, iar de cealaltă parte – cei care se gândeau dacă mai are rost să meargă la vot.
Care a fost miza acestei noi deversări de reziduuri verbale şi tropăituri nervoase? Reţinerea PSD faţă de noii miniştri liberali, pentru că astfel pierde accesul la maşina de numărat voturi? – asta ar însemna că trebuie furate mai multe decât la referendumul din vara lui 2012 şi decât la alegerile de la sfârşitul aceluiaşi an. Încăpăţânarea PNL de a-şi delimita ministerele de controlul lui Ponta? – asta ar însemna că, la propriu, stânga nu trebuie să ştie ce face dreapta.
Dacă în ograda puterii vedem balet, circ şi box în acelaşi timp, ce se întâmplă în curtea opoziţiei? Păi, mai nimic. Ca de obicei, ţara arde, iar baba se piaptănă. După ce se va termina de gătit, vom vedea şi Partidul Măriei cu altă Pălărie în toată splendoarea sa. Din păcate, nu doar pălăriile s-au împărţit cu PDL, ci şi zdrenţele. Poate de aceea PMP spune că se pregăteşte de fapt pentru 2016, ceea ce înseamnă că alegerile din 2014 au fost lăsate la cheremul cui o vrea să candideze şi/sau să voteze.
După permutările guvernamentale şi bâlbâielile celorlalţi, rămâne o întrebare: ce legătură are această mascaradă cu interesul public? Cu ce ajută piaţa muncii, de exemplu, toată această agitaţie neghioabă? Nu cumva situaţia este mai deplorabilă decât cea în care doi bolnavi se înghesuie pe un pat de spital? Nu cumva tot acest spectacol, în care actorii sunt plătiţi cu bani grei din bugetul public, este mai greţos decât intenţia unora de a tăia pensiile sau „generozitatea” altora de a le creşte cu 3 la sută (adică nici 25 de lei la pensia medie)? Să nu mai punem la socoteală cangrena prea costisitoare a rubedeniilor politicienilor de la Autoritatea de Supraveghere Financiară sau vechea meteahnă a corbilor din Parlament care – de astă dată chiar cu ajutorul votului lui Victor Ponta – au decis luni să nu scoată ochii unui coleg „puşcăriabil” din PSD, apărându-l de procurorii DNA. Votul dat alaltăieri de curajoşii deputaţi a fost secret, ca să nu-i mai facă presa de rahat ca în decembrie, când au fost publicate numele celor care şi-au votat legalizarea activităţii infracţionale.
Este de înţeles că toate acestea sunt motive serioase ca absenteismul să facă ravagii la europarlamentare şi la prezidenţiale, după ce la ”generalele” din 2008 şi 2012 au venit să voteze doar 40% dintre alegători, iar la singurele alegeri europarlamentare din România (2009) abia dacă s-au ştampilat 27% din buletinele de vot. Este adevărat că la ultimele alegeri prezidenţiale prezenţa la vot a trecut de 50%, dar, cu cât procentul este mai mic, cu atât rezultatul oricărui scrutin devine mai imprevizibil. De aici îngrijorarea şi îndârjirea din partide. Semn incontestabil că încă mai e destul de furat.
Îți recomandăm
