Reprezentanţii instituţiei au spus că marfa confiscată va fi incinerată într-o unitate privată. Scandalul cărnii expirate a izbucnit miercuri, la nivel naţional, când Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a descins în mai multe depozite de carne din ţară. La Iaşi s-au găsit produse expirate încă din luna noiembrie la depozitul firmei Gidacom din Tomeşti, deţinut de soţii Gheorghe şi Georgeta Grumăzescu. Din informaţiile „Ziarului de Iaşi”, DIICOT a ridicat de la SC Gidacom toate actele referitoare la provenienţa tuturor produselor, dar şi documentele încheiate de companie la tranzacţionarea acestora. Cu toate că evenimentele din ultimele zile afectează o masă foarte mare de oameni, reprezentanţii companiei îl iau pe „nu” în braţe când vine vorba de dat explicaţii. Reporterii „Ziarul de Iaşi” au încercat, ieri, în mai multe rânduri să obţină explicaţii din partea Gidacom, dar toţi angajaţii au refuzat categoric orice dialog. În plus, de ieri dimineaţă, telefonul personal al patronului Gheorghe Grumăzescu a fost permanent închis.

 

 

După izbucnirea scandalului, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Marius Dunca, a solicitat comisarilor din toate judeţele să verifice modul de comercializare a cărnii în unităţile de alimentare. Miercuri s-au găsit la depozitul Gidacom 13,6 tone aripi de pui expirate din noiembrie 2013, cinci tiruri cu 100 tone de macrou cu încadrare în data durabilităţii minimale şi alte sute de kilograme de produse cu deficienţe. Potrivit ANPC, la nivel naţional au fost oprite definitiv de la vânzare 19 tone de carne şi au fost date amenzi de peste 430.000 de lei, găsindu-se produse expirate, precum şi etichetate necorespunzătoare. La Iaşi, au fost efectuate controale atât joi, cât şi ieri, la supermarketuri, dar şi la punctele de lucru ale firmei SC Gidacom SRL. Din informaţiile „Ziarul de Iaşi”, cele mai multe amenzi au fost aplicate pentru deficienţe de etichetare, fie pentru că nu exista traducerea în limba română a informaţiilor de identificare, fie nu existau sfaturi referitoare la modul de întrebuinţare, de exemplu interzicerea recongelării produsului. Dacă la nivel naţional s-au confiscat 19 tone de carne, la Iaşi s-au găsit doar patru kilograme neconforme, motiv pentru care au fost oprite definitiv de la comercializare, însă această cantitate nu provenea de la depozitul Gidacom. Totodată, se pare că produsele Gidacom nu aveau ca destinaţie şi marile magazine din oraş, cu toate că firma comercializează lunar o cantitate considerabilă de carne sau peşte. Cert este că produsele depozitului din Tomeşti ajungeau la punctele secundare de lucru ale firmei, respectiv în Siraj, la centru comercial Phoenix din Bucium, în Tătăraşi pe strada Ion Creangă, sau în judeţele Bacău şi Suceava.

 

 

Restul produselor ajungeau direct la micii întreprinzători, însă încă nu se cunoaşte dacă aceştia aveau contract direct cu Gidacom, sau exista o altă firmă care efectua distribuirea produselor. Potrivit anchetatorilor, miercuri au fost efectuate percheziţii domiciliare în 18 judeţe cu scopul de a destructura două grupuri infracţionale organizate formate din 80 de persoane, specializate în infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulaţie de produse alterate şi trafic de influenţă. Prejudiciul produs de membrii celor două grupări a fost estimat la peste 15 milioane de euro. Din ancheta DIICOT reiese că membrii grupărilor, structurate pe mai multe paliere, ar fi achiziţionat, prin intermediul unor firme româneşti, carne şi ouă din Olanda, Polonia, Marea Britanie, Germania, fără să plătească TVA, după care le vindeau „la negru” cu TVA, dar sub preţul pieţei. „După achiziţionarea reală a mărfurilor din alte state UE, membrii grupării înregistrau livrări fictive către firme «fantomă» din alte state comunitare – coordonate de către exponenţii palierului extern, neidentificaţi, până în prezent. Marfa din România era livrată scriptic în Bulgaria, Ungaria sau Cipru, pentru neîncărcarea societăţilor româneşti cu TVA de plată, marfa fiind, în fapt, vândută pe piaţa românească fără înregistrarea în documentele contabile – «la negru»”, potrivit DIICOT. O altă modalitate de acţiune avea la bază livrarea de marfă de către marii producători români către societăţi din Bulgaria, de unde se întorcea în România prin societăţi de tip „paravan”, abandonate ulterior. Mai apoi, produsele erau vândute în ţară fără a fi înregistrate tranzacţiile în contabilitate.