UPDATE Sute de contestatii la limba romana. Explicaţiile creşterii ca prin magie a ratei de promovare a BAC-ului (GALERIE FOTO)

 

 

 

 

Din perspectiva ratei de promovare calculate în baza rezultatelor obţinute inclusiv de către candidaţii din seriile anterioare, Iaşul se plasează pe locul al treilea în ţară, după judeţele Brăila şi Cluj. „Este o evoluţie care s-ar explica prin numărul important de simulări şi printr-o conştientizare a elevilor, având în vedere că suntem a treia oară la un bacalaureat monitorizat cu camere video. Cele trei simulări introduse anul acesta, corelate cu monitorizarea absenţelor şi cu avertismentele transmise, au creat o stare de alertă, de tensiune, în sensul pozitiv al cuvântului, şi de seriozitate în apropierea examenului de bacalaureat. O explicaţie este legată şi de faptul că mai mulţi dintre cei care au promovat clasa a XII-a nu s-au înscris să susţină bacalaureatul (aproximativ 1000 de absolvenţi – n.r.), probabil pentru că erau conştienţi că nu sunt foarte bine pregătiţi. Cu certitudine aceştia ar fi afectat acest procent final. Au făcut o evaluare şi au corelat cu oportunităţile existente. Corelat cu certificatul de competenţe profesionale, care le dă statutul de tehnician în domeniul respectiv, cu calificare de nivel III, recunoscută la nivel european, certificatul de competenţe digitale (candidaţi care au dorit să susţină doar probele de competenţe – n.r.) le asigură o posibilitate în plus de angajare, fie în ţară, fie în afară”, a subliniat Camelia Gavrilă, şefa Inspectoratului Şcolar.

 

 

 

 

Ea a adăugat că, în afară de absolvenţii care nu au dorit să dea probele scrise ale examenului, au fost şi tineri care au optat pentru un „bacalaureat în trepte”, prezentându-se doar la cele în privinţa cărora erau convinşi că le vor promova. „Unii s-au prezentat doar la probele la care se simţeau mai stăpâni şi au lăsat probele mai dificile pentru etape următoare. Deci, în două-trei sesiuni se poate contura un bacalaureat, învăţând mai mult în celelalte sesiuni pe examenul rămas. Sigur că o altă explicaţie a succesului ţine şi de faptul că au fost subiecte diferenţiate în funcţie de profilul, filiera absolvită de elevi, nu aş spune neaparat mai uşoare, ci de un nivel mediu. Cred că o explicaţie ţine şi de calitatea managementului, pentru că există şcoli cu directori buni, aflate mereu într-o alertă competiţională, care se monitorizează reciproc”, a completat şefa IŞJ. Din astfel de şcoli provin cei 12 absolvenţi care au reuşit să promoveze examenul de maturitate cu media 10, plasând judeţul nostru pe primul loc în ţară din această perspectivă. Cu câte trei zecişti se mândresc Colegiile „C. Negruzzi” (Maria Luchian, Eliza-Maria Froicu şi Anca Zainescu) şi „M. Eminescu” (Marta-Elena Munteanu, Diana-Paula Gherasim şi Ioana-Maria Ceomîrtan). Doi dintre decari provin de la Colegiul „E. Racoviţă” (Maria-Alexandra Chiriac şi Lorena-Evelyn Vonica), în timp ce Colegiul Naţional, Liceul „V. Alecsandri”, Liceul Pedagogic „V. Lupu” şi Liceul Economic de Turism completează lista zeciştilor cu câte un absolvent: Alexandra Brenda Istrate, Sorina Marinescu, Mariana Nastasia, respectiv Cezara-Ionela Dulce.

 

 

 

 

Într-o singură unitate de învăţământ din judeţ promovabilitatea la bacalureat este de 100%. La Colegiul „C. Negruzzi” toţi cei 147 de candidaţi prezenţi (unul absent) au trecut de examen, cea mai mică medie fiind 6,21. La Colegiul „E. Racoviţă” au promovat 116 din cei 117 candidaţi de la zi înscrişi, unul dintre aceştia fiind eliminat din examen pentru tentativă de fraudă. Câte un singur candidat a picat bacalaureatul la Colegiile Naţional, „M. Eminescu”, „R. Wurmbrand” şi la Liceul „V. Alecsandri”. O rată de succes de peste 90% s-a înregistrat la Colegiile „M. Sadoveanu” (Paşcani) şi „G. Ibrăileanu”, respectiv la Liceele „Gr. Moisil”, „M. Costin” şi „Moldova” (pentru cei cu deficienţe de văz, din Târgu Frumos). Cu o rată de promovare bună, depăşind 70 de procente, se pot mândri şi Liceele tehnologice „H. Vasiliu” (Podu Iloaiei), Economic de Turism şi „V. Madgearu”.

 

 

 

 

În zona unităţilor de învăţământ cu profil tehnic din municipiu, rezultate satisfăcătoare au candidaţii de la Colegiul „Gh. Asachi” (69 declaraţi reuşiţi din 144 prezenţi – 47,91%), Liceul „R. Cernătescu” (36 declaraţi reuşiţi din 79 prezenţi – 45,56%) sau de la Colegiul „I. Holban” (17 declaraţi reuşiţi din 41 prezenţi – 41,46%). Raportată la numărul de candidaţi prezenţi, rata de reuşită la examen depăşeşte 30 de procente la Colegiul de Electronică şi Telecomunicaţii, Liceul „C. Brâncuşi” şi la Colegiul „I.C. Ştefănescu”. Unii absolvenţi ai unităţilor menţionate au trecut de examen chiar cu medii bune, mai mari de 9. De exemplu, Mariana Florenţa, absolventă a Colegiului „Gh. Asachi”, se va putea înscrie la facultate cu media 9,86, având 9,80 la română, 10 la matematică şi 9,80 la chimie anorganică. Cu medii peste 9 au promovat şi candidaţi de la Colegiul Tehnic de Transporturi, Colegiul de Electronică şi Telecomunicaţii, Liceul „C. Brâncuşi” sau de la Colegiul „D. Leonida”.

 

 

 

 

Sunt însă şi unităţi cu profil tehnic din municipiu unde promovabilitatea depăşeşte doar 9 sau 11 procente: Liceele „Şt. Procopiu” (5 candidaţi declaraţi reuşiţi din 54 prezenţi – 9,25%) şi „Nicolina” (5 candidaţi declaraţi reuşiţi din 45 prezenţi – 11,11%). La această sesiune de examen, niciun liceu din municipiu nu s-a confruntat însă cu eşec total. În ceea ce priveşte liceele tehnologice din rural, bacalaureatul a fost cu noroc pentru candidaţii de la Miroslava (22 declaraţi reuşiţi din 42 prezenţi, rata de promovare fiind de 52,38%) şi cu ghinion pentru cei de la Cotnari, Focuri, Mogoşeşti şi Stolniceni Prăjescu. În acestea, s-au prezentat la examen doar câte 4 sau 2 candidaţi şi nu a promovat niciunul. „Toate au organizat bacalaureatul pentru prima dată. Sunt dintre şcolile acelea înfiinţate într-un context destul de controversat.Din punctul meu de vedere, aş desfiinţa mâine aproape toate liceele din zone rurale, pentru că nu au totdeauna profesori foarte buni, nu au condiţii, nu au parteneriate, nu există o emulaţie, nu există agenţi economici acolo, n-au ateliere… E pur şi simplu o tendinţă de a fi cu ceva mai aproape de elevi, pentru a evita abandonul şcolar. Aş prefera să găsim alte forme de susţinere socială – burse care să acopere transport, cazare, masă, rechizite şi tot ce este nevoie – pentru a-i aduce spre şcolile mai bune de la oraş. Deci, aceste licee nu performează. Clar”, a punctat Camelia Gavrilă. După 3 ani în care niciun candidat nu a putut obţine cel puţin media 6 la examen, Liceul Agricol din Holboca pare să fi scăpat de „blestem”. În această sesiune, o tânără din cei 5 absolvenţi care s-au prezentat la probe a promovat. Candidata a terminat într-o promoţie anterioară şi a reuşit să treacă de examen cu media 6,50, având 9,15 la română, 5 la matematică şi 5,35 la chimie organică.