Prin contractul incheiat in decembrie 1997, FPS vindea grupului Kvaerner 90% din actiunile IMGB. Pretul actiunilor se ridica la 25 milioane de dolari, din care 60% urmau sa fie returnati societatii pentru investitii. Ulterior, suma s-a redus cu 60% (15 milioane de dolari), majorindu-se investitiile angajate de Kvaerner si raminind astfel de achitat 10 milioane de dolari. Din acestea, s-au scazut 8,75 milioane de dolari aferente platii datoriilor societatii. In cele din urma, Kvaerner a platit efectiv pentru IMGB doar 500.000 de dolari. Toate concesiile facute de statul roman nu au fost insa de prea mare ajutor. Performantele economice ale intreprinderii privatizate s-au deteriorat continuu, cu implicatii asupra situatiei economico-financiare a tarii, lucru recunoscut recent si de directorul adjunct al FPS, Alin Giurgiu. Daca pierderile IMGB se ridicau, in 1997, la 89,6 miliarde de lei, valoarea acestora a crescut, in 1998, la 135,5 miliarde de lei, pentru a ajunge, anul trecut, la nu mai putin de 183,2 miliarde de lei. In tot acest timp, grupul Kvaerner a reusit totusi sa duca la bun sfirsit ceva. Si anume vinzarea de active din uzina bucuresteana. Presedintele consiliului de administratie al grupului norvegian, Jon Silvert Nielsen, afirma recent ca s-au obtinut ceva mai mult de 3 milioane de dolari din toate activele vindute anul trecut, dintre care 1,5 milioane dolari pentru casa de cultura a uzinei. Mult mai bine decit de administrarea societatii, Kvaerner s-a ocupat de editarea, la Londra, a unui album de prezentare a utilajelor IMGB scoase la vinzare. Alte masuri de restructurare s-au redus la concedieri masive de personal, la reducerea investitiilor si diminuarea cifrei de afaceri de la 12 miliarde la 8 miliarde de dolari anual.
Cesionarea contractului, o solutie
Cum au fost posibile toate acestea ar putea raspunde Departamentul postprivatizare din FPS, constituit special pentru a urmari evolutia societatilor romanesti vindute prin Fondul Proprietatii de Stat. Reprezentantul acestuia, Constantin Nedelcu, prefera, in loc de explicatii privind propria implicare, sa arunce vina in ograda Ministerului Finantelor, aratindu-se contrariat de faptul ca Finatele "s-au complacut in a face contabilitatea datoriilor si a penalitatilor, fara sa se axeze pe transformarea datoriilor in actiuni vandabile". Constantin Nedelcu considera vinovate de situatia de la IMGB si "toate guvernele postdecembriste, care nu au avut o politica activa fata de marii agenti economici, spre deosebire de alte tari care stabilesc, prin acorduri, comenzi pentru domeniile-cheie din industria de armament, aeronautica sau nucleara". Ce se poate face totusi pentru salvarea IMGB? Propunerea deputatilor de cesionare a contractului de privatizare unui alt investitor mai puternic ar putea fi o solutie. "Masura este de preferat rezilierii contractului cu Kvaerner, care ar implica si o procedura judiciara de falimentare a societatii", apreciaza Iuliu Vida, presedintele Comisiei pentru politica economica a Camerei Deputatilor. Gasirea unui investitor care sa poata pune in functiune intreaga capacitate de productie de la IMGB, folosita de Kvaener in proportie de doar 15%, este posibila in viitorul apropiat, directorul adjunct al FPS, Alin Giurgiu, afirmind ca exista deja trei companii interesate, cu care se poarta negocieri. (Oana Osman, Adrian Pais)