Bugetul electoral

Stiinta alcatuirii bugetului este oglinda modului de a gindi al conducatorului unei institutii publice. De modul in care sint cheltuiti banii comunitatii depinde gradul de bunastare al fiecarui cetatean. O masa monetara uriasa trebuie dirijata in asa fel incit sa nu se produca dezechilibre majore in sistemul administrativ al unui oras. Daca banii publici sint cheltuiti cu nesabuinta, pericolul prabusirii economice a administratiei locale este iminent.
Timp de opt ani, politica primarului Constantin Simirad a fost axata pe principiul asigurarii minimelor functiuni in oras.
Acest obiectiv a fost in general atins. Exercitiul bugetar a reprezentat un pas inainte fata de anul anterior, in sensul ca intotdeauna si-a propus sa puna piatra de temelie la un edificiu care sa ramina in memoria tuturor locuitorilor. Acest lucru a fost demonstrat elocvent de primar atunci cind s-a confruntat cu criticile aduse realizarii Pietei Natiunii: "Scopul unui buget nu este sa umple burtile saracilor".
Plecind din acest punct, primarul a impartit bugetul in doua componente distincte: sociala si edilitara. Invatamintul, sanatatea si serviciile publice au primit un minimum necesar, iar investitiile au fost trecute separat, pe o lista.
Acesta a fost scenariul propus de Executiv in sedinta de ieri a Consiliului Local. Ultima sedinta din actualul mandat a fost si cea mai importanta din acest an. Dezbaterea bugetului local a fost anuntata aproape peste noapte, unii consilieri acuzind faptul ca nu au avut suficient timp pentru o analiza aprofundata. Cu putine exceptii, consilierii au afirmat ca bugetul este realizat superficial. Cu toate acestea, nici una din interventii nu a schimbat fundamental optica Primariei.
Forma propusa de Executiv a fost votata cu o larga majoritate, consilierii ajungind la concluzia ca nu pot bloca bugetul, deci, implicit, functionarea orasului.
In ce priveste cea mai importanta latura din buget, investitiile publice, obiectivele au fost insiruite pe doua file, alaturi fiind trecute cifre cu mai multe zerouri. O investitie este justificata atunci cind indeplineste doua cerinte elementare: este utila pentru comunitate si va aduce beneficii la buget din profit. Aceste explicatii nu au existat in proiectul de buget discutat ieri. Daca ar fi sa luam un singur exemplu, Teatrul de Vara, explicatia a fost una singura: exista un asemenea teatru in fiecare oras. De ce sint necesare anul acesta 4 miliarde lei? Cit va costa investitia? Ce sume vor fi prevazute in urmatorii ani? Este investitia profitabila pentru Primarie? Sint intrebari la care nu s-au dat raspunsuri concrete. Oamenii de afaceri interesati pina acum de refacerea Teatrului de Vara au abandonat acest proiect, considerind ca nu merita sa investeasca intr-un obiectiv care va avea profit peste 15 ani.
Acesta este un exemplu pentru tipul de politica bugetara aplicat in domeniul investitiilor. Precum gospodarul in propria curte, primarul se uita la ce s-a mai stricat prin oras, se gindeste la suma de care dispune pentru moment si se apuca de reparatii.
Legea Finantelor Publice, promulgata de Parlament conform standardelor impuse de Uniunea Europeana, a stabilit ca prioritatile de investitii trebuie sa reflecte strategia de dezvoltare a localitatii. La Primaria ieseana nu s-au prezentat niciodata consilierilor considerentele dupa care se vor da bani pentru un numar de strazi sau piete. In consecinta, orice discurs este gol de continut, daca nu stii ce ratiuni au stat la baza unui proiect. In domeniul investitiilor s-a pus intotdeauna carul inaintea boilor. Mai intii s-au aprobat sumele si apoi s-au facut proiectele tehnice.
In acest mandat, alesii iesenilor nu au depus eforturi prea mari pentru a schimba aceasta politica la sfirsitul mandatului. Abia acum si-au facut datoria si au adus criticile de cuviinta Executivului. Pentru a curma orice acuzatie privind oportunitatea cheltuirii a zeci de miliarde pentru piete, Ateneu, Teatru, plantatii de flori, primarul a introdus in buget bani pentru locuinte si investitii la Regia de Transport in Comun, inexistenti in ceilalti ani. In plus, a acoperit in proportie de 80% necesitatile din invatamint.
Faptul ca acestea au constituit, de fapt, principalele acuzatii aduse de contracandidatii la fotoliul de primar, prezenti ieri in Sala Mare a Primariei, nu a reprezentat decit o schimbare de decor. Sedinta de ieri a fost, de fapt, sinteza tuturor elementelor care au caracterizat atitudinea consilierilor locali timp de patru ani: criticam, dar votam dupa cum spune primarul, care stie mai bine ce are de facut. In fond, aceasta este caracteristica unui tip mediocru, prea comod ca sa-si asume responsabilitati pe care nu le va duce pina la capat. (Fanica DUMITRASCU)