400.000 de ieseni beau apa nepotabila

Oamenii consuma zilnic apa din fintini, fara sa stie ca e daunatoare si contine nitrati, amoniac, nitriti cu mult peste limita admisa, putind cauza epidemii de hepatita, boli digestive, cancere, infertilitate, avorturi spontane. Cei mai afectati sint copiii mici, carora apa cu nitrati le poate fi chiar fatala. Situatia pare fara iesire: amenzile mici nu incurajeaza primarii si localnicii sa duca probe de apa la analize. Pe de alta parte, chiar si daca se fac analize, nu sint solutii pe termen scurt: "Nu putem inchide puturile pentru ca nu ar mai avea lumea de unde sa ia apa", declara primarul din Deleni. 

Peste jumatate din populatia judetului Iasi din mediul rural se „otraveste" zilnic cu apa din fintini. Mai bine de 50% dintre comunele iesene nu au o sursa alternativa de apa, sustin reprezentantii Directiei de Sanatate Publica, iar apa din majoritatea fintinilor nu este potabila. O epidemie ar putea izbucni oricind si s-ar propaga ca in tarile din lumea a treia. Autoritatile locale nu par insa interesate de acest aspect si doar 10% dintre primarii au facut analize la apa din fintinile publice. In unele fintini, valoarea de nitrati era si de trei ori mai mare decit valoarea maxima admisa. Oamenii vad ca nu patesc nimic si continua sa bea o apa daunatoare, responsabila de hepatite, cancere si boli digestive.

„Dimineata e buna apa, peste zi se tulbura insa, probabil de la seceta. Vine multa lume la fintina asta, chiar de mai departe, insa cita apa sa mai dea si ea?! O fi buna apa, nu stiu. Acum vreo sase ani s-au luat probe din ea. Se mai baga oamenii din sat sa o mai curete din cind in cind, ca n-are timp primaria", a spus Iuliana Postolache, din comuna Schitu Duca, scotind galeata cu apa din fintina de la marginea drumului. In Schitu Duca sint putine fintini pe spatiul public, iar cele care exista nu prea sint folosite. Mai toata lumea si-a facut propria fintina in curte. „Noi bem apa, dar nu putem face mincare cu ea, ca e pietroasa. Trebuie sa mergem la alt izvor. Aici fintina are peste 20 de ani", spune si Maria Iftimoae, o alta localnica, de 72 de ani, in timp ce ne arata butoaiele in care aduce apa pentru mincare. Autoritatile locale sustin ca nu exista fintini publice, deci nu au nici obligatia de a lua probe. „Nu avem fintini publice in Schitu Duca", a declarat Cezar Iftimoae, viceprimarul comunei.

1000 de boli diareice, intoxicatii cu nitrati, hepatite

Potrivit autoritatilor sanitare, apa din judet nu ar trebui bauta. O demonstreaza toate probele de apa care s-au facut in acest an. „Apa e buna de baut in perceptia oamenilor care nu stiu ca ea este de fapt necorespunzatoare. Omul s-a obisnuit cu ea, si-a dezvoltat o anume imunitate si, daca vede ca nu se imbolnaveste, crede ca e buna. Nu e chiar asa pentru ca pe termen lung apa poate afecta negativ organismul", a declarat dr. Anca Cristea, sefa Serviciului de evaluare factori de mediu, analiza si monitorizare sanitara din cadrul Directiei de Sanatate Publica Iasi. Conform unei statistici referitoare la morbiditatea cu transmitere hidrica in judetul Iasi realizata pentru prima jumatate a acestui an s-au inregistrat opt cazuri de hepatita virala A si 947 de cazuri de boala diareica acuta, cele mai multe in mediul rural. De asemenea, in spitalele iesene au mai ajuns si 21 de pacienti cu intoxicatie cu nitrati.

Apa cu nitrati poate fi fatala copiilor mici si cauzeaza diverse cancere
Conform legii, responsabilitatea analizarii apei revine producatorilor sau primariilor. Fintinile din curtile oamenilor trebuie analizate si curatate de ei singuri. Teoretic, apa din fintinile publice trebuie verificata cel putin o data la trei luni, exceptind perioadele cu ploi puternice, inundatii, seceta sau inzapeziri. La Iasi insa nu se grabeste nimeni sa verifice calitatea apei pe care o beau oamenii zi de zi. Din 97 de comune, orase si municipii, doar zece au trimis probe de apa  din fintinile publice la DSP pentru a fi analizate in prima jumatate a acestui an. Toate cele 52 de probe de apa au iesit necorespunzatoare, fie din punct de vedere chimic, fie bacteriologic. „Analiza chimica se refera la concentratia de nitriti, nitrati, amoniac sau substante organice din apa, iar cea bacteriologica se refera la numarul de germeni, bacili colimetri si streptococi fecali. Valorile maxime normale in cazul fintinilor sint de 0,5 mg/l amoniac, 0,5 mg/l nitriti, 50 mg/l nitrati si 5 mg de oxigen dizolvat in litrul de apa. Cu cit sint mai mari valorile descoperite in apa cu atit creste procentul de nepotabilitate", a precizat Vasile Rusu, jurist in cadrul DSP. Cea mai periculoasa apa este cea cu o concentratie mai mare de nitrati, mai ales pentru copiii de virsta mica. Acestia pot dezvolta methemoglobinemie acuta sau asa numita „boala albastra" care, daca nu este tratata in primele ore, poate duce chiar si la moartea bebelusului. „Cind cantitatea de nitrati din apa e mare, boala se acutizeaza imediat in lipsa tratamentului din primele ore, depinde de cantitatea de hemoglobina blocata. Pentru copiii cu virste de pina la un an care au o alimentatie mixta sau doar artificiala, apa cu nitrati poate fi fatala. De asemenea, si gravida poate transmite boala fatului daca bea apa cu nitrati in ultimul trimestru de sarcina. Am gasit probe de apa si cu 0,65 mg/l in cazul amoniacului, iar valorile de nitrati erau chiar si de doua, trei ori mai mari decit limita maxima admisa", a declarat dr. Cristea. Se banuieste ca si avorturile spontane, infertilitatea sau anumite tipuri de cancer ar putea fi provocate intr-o anumita masura de apa nepotabila. „Exista discutii printre specialisti care asaza printre posibilele cauze ale cancerului de stomac si apa cu nitrati, insa deocamdata nu s-a demonstrat stiintific o relatie de cauzalitate intre apa si boala", a precizat prof. dr. Anca Trifan, medic la Institutul de Gastroenterologie si Hepatologie Iasi.

Amenzile mici indeamna la ignoranta

Fiecare primarie care are in administrare fintini publice ar trebui sa verifice apa trimitind la Iasi cel putin cinci probe din cinci fintini aflate pe domeniul public. O astfel de proba costa in jur de 150 de lei. Totusi, chiar daca legea le obliga sa faca acest lucru, primariile isi verifica apa in numar foarte mic. Amenzile pentru nerespectarea legii in acest sens nu mai sperie oricum pe nimeni. Astfel, Legea nr.98 din 10 noiembrie 1994 republicata in 2008 precizeaza la capitolul III ca „se sanctioneaza cu amenda de la 400 de lei la 2.000 de lei neefectuarea de catre producatorii si distribuitorii de apa pentru consum uman in sistem public a controlului de laborator al calitatii apei, conform reglementarilor legale in vigoare". Pe de alta parte, anul acesta nu s-a efectuat nici un control la primariile din judet din acest punct de vedere, deci nu s-au aplicat amenzi pina in momentul de fata. „Am avut multe actiuni de control in acest an si foarte putini oameni la dispozitie. Pentru apa inca nu s-a efectuat nici un control si nu s-au dat amenzi in 2009. Primariile ar trebui sa aduca macar cite cinci probe de apa la control luate din fintinile publice din punctele aglomerate ale satului, respectiv dispensar, scoala, primarie, piata. Aceste fintini trebuie bine supravegheate. Pe vreme de seceta poate izbucni foarte usor o epidemie de hepatita", a afirmat dr. Manuela Trifan, inspector in cadrul Directiei de Control si Sanatate Publica.

„Nu putem inchide puturile"

Primariile din judet au raportat pina in momentul de fata existenta unui numar de 15.172 de fintini publice. Nu exista date pentru municipiul Iasi, orasele Pascani si Tirgu Frumos si de asemenea nu au trasmis date cu privire la fintinile publice inca cinci comune. De la Schitu Duca s-a transmis ca nu exista nici o fintina publica, iar autoritatile de la Valea Lupului au precizat ca fintinile sint folosite doar pentru animale si udat.
In comuna Deleni au fost raportate 966 de fintini publice si un caz de intoxicatie cu nitrati in acest an. Nici o proba de apa nu a fost luata insa. Primarul din localitate crede insa altceva. „Din ce stiu eu trebuiau trimise probe de apa la analiza. Voi vorbi cu medicii de familie si cu asistentii comunitari pentru a vedea cum rezolvam problema. Noi avem aductiune de apa, insa nu e in toata comuna. Nu putem inchide puturile pentru ca nu ar mai avea lumea de unde sa ia apa. Vom incerca sa extindem reteaua de apa sau sa foram puturi la mai mare adincime. Sintem o comuna foarte mare si e nevoie de investitii mari", a declarat Dumitru Prigoreanu, primarul din Deleni.

Nimeni nu se preocupa insa cu adevarat de problema apei in judet. „Inainte de 1990 existau in sate asistenti de igiena care identificau factorii de risc si fintinile cu probleme. Ei se ocupau de dezinfectie. Dupa ’90 partea de supraveghere a mediului si a riscului epidemiologic e la pamint. In DSP avem o mina de oameni pe acest domeniu care nu fac fata. In alte tari exista oameni specializati in fiecare primarie", a declarat dr. Vasile Cepoi, directorul Directiei de Sanatate Publica Iasi.

Publicitate și alte recomandări video