"Sint pregatit sa resping tot ce trece dincolo de lege"

Are 41 de ani, e inginer electrotehnist, si a absolvit in 1983 Facultatea de Electrotehnica din Institutul Politehnic Bucuresti. A lucrat pina in 1992 la Intreprinderea de Masini Unelte (actualmente World Machinery Works) pina in 1992, cind s-a mutat la FPP II Moldova, de la inceputul existentei fondului. Aici a condus Serviciul Analize si Strategie Piete Reglementate, care se ocupa de burse si Rasdaq. Vorbeste foarte bine engleza si franceza. Are un baiat, Alexandru, in virsta de 16 ani, elev la Colegiul Mircea cel Batrin din Constanta, iar sotia sa Consuela lucreaza la Camera de Comert. A fost facut membru PCR in anul III din facultate, fiind un student integralist. Este membru PDSR din anul 1994, fara a avea nici o functie in conducerea partidului.
– Domnule prefect, puteti sa ne povestiti momentul in care vi s-a propus prima data aceasta functie? De fapt, cum s-a ajuns la dumneavoastra, care erati un simplu membru de partid?
– Mi s-a propus cu putin inaintea alegerilor din noiembrie. Motivele pentru care PDSR s-a oprit asupra mea, aici nu vreau sa dau raspunsul clasic, "va rog, intrebati-i pe dumnealor", cum fac altii, nu vreau sa copii raspunsul altora…
– Dar v-ati pus problema …
– In afara de criterii de competenta, de conduita profesionala, morala, care au stat la baza propunerii, nu stiu sa existe altceva.
– Cine anume v-a vorbit pentru prima oara de aceasta posibilitate?
– A fost intr-o discutie cu citiva membri din conducerea locala a partidului. Este si domnul Bontas, cu care ma cunosc de foarte multa vreme, a fost inginer-sef la Intreprinderea de Masini Unelte. Cu domnul Corneliu Iacobov ma cunosc de cind lucram amindoi la FPP II Moldova. Sint cunoscut de citeva persoane din conducere.
– V-a surprins aceasta propunere?
– Da, sigur ca m-a surprins.
– Care a fost prima dumneavostra reactie cind ati aflat de ea? Sa refuzati, sa acceptati?
– La momentul acela am multumit pentru increderea care mi se acorda si nu am dezvoltat subiectul pentru ca mi se parea prematur.
– Era o atmosfera oficiala sau, mai degraba, prieteneasca?
– Nu, nu, era o discutie neoficiala, neprotocolara… Si o parte din parlamentarii de Bacau ma cunosc de mai multa vreme. V-am spus ca era o opinie generala favorabila in ce ma priveste si de aici a rezultat propunerea.
– Nu v-a surprins ca PDSR, care avea atitia oameni cu experienta in administratia publica locala, s-a oprit asupra cuiva fara experienta de acest gen?
– La inceput m-a surprins, pe urma am inteles ca e vorba de o noua strategie care se pune in functiune la momentul pe care il traim, pentru ca intr-adevar, nu criteriul experientei in administratia publica, in cazul meu, a stat la originea propunerii.
– E o politica mai generala, la nivel national, adica viitorii dumneavostra omologi sint tot in situatia dumneavostra? Sau exceptie e Bacaul?
– Cunosc prea putini din ceilalti nominalizati din alte judete, chiar nu stiu.
– Dumneavostra, personal, va doriti sa fiti prefect?
– Da, din momentul in care am acceptat propunerea, am luat, bineinteles, totul foarte in serios.
– Si de ce va doriti?
– Cred ca este un privilegiu acela de a reprezenta Guvernul format de domnul Adrian Nastase. Este o sansa care mi se da mie personal, un plan de guvernare in care cred si cred ca am calitatile si experienta profesionala si de viata care sa-mi permita sa reprezint in bune conditii.
– Ati avut vreun moment de ezitare, sau vreun moment in care ati fost mai degraba tentat sa spuneti "nu" decit "da"?
– Sigur ca au fost si clipe de ezitare. Odata ce intelegi raspunderea acestei functii, mai ales in momentul actual, sigur ca iti pui niste intrebari si e nevoie de un ragaz pentru a porni hotarit pe drumul asta. Dar am depasit acele clipe si din momentul in care am hotarit sa-mi asum responsabilitatea functiei de prefect, am inceput sa privesc cu mai mult curaj si incredere inainte.
– Familia cum a intimpinat aceasta propunere?
– Cu aceeasi retinere la inceput cu care am intimpinat-o si eu. In nici un caz euforic.
– De teama ca nu v-ar avea mai mult timp acasa, sau din alte cauze?
– Din toate motivele care m-au framintat si pe mine. Nu cred ca in primul rind din cauza timpului mai putin pe care l-as acorda familiei. Aceeasi constientizare a responsabilitatii mari pe care o presupune functia.
– Vi s-a schimbat vreun pic viata de cind ati fost propus si pina acum?
– Deocamdata prea putin. S-a schimbat in sensul in care eu sint mult mai framintat de ginduri si preocupari.
– Au inceput sa va caute mult mai des amici de care ati si uitat?
– Nu, si n-o sa ma pling niciodata de asta, daca e vorba de amici. Daca sint prieteni, ramin prieteni in orice conditii.
– Se vorbeste ca principalul dumneavostra sustinator este Corneliu Iacobov. In ce masura e adevarat acest lucru si in ce masura v-ar afecta imaginea de prefect?
– Cred ca pot presupune ca unul din principalii sustinatori ai propunerii este Cornleiu Iacobov, pentru ca in mai bine de patru ani cit i-am fost subaltern m-a cunoscut bine. La fel, cum va mai spuneam, si domnul profesor Bontas ma cunoaste bine de la IMU. Nu imi fac probleme privind imaginea mea din nici un punct de vedere, nu cred ca am motive sa-mi fac probleme.
– Va intrebam, pentru ca dumneavostra stiti care a fost imaginea domnului Iacobov in presa.
– Eu v-am inteles bine intrebarea si nu imi fac probleme. O sa-mi fac probleme pentru ceea ce fac eu si imi poate afecta imaginea intr-un fel sau in altul. La asta o sa fiu foarte atent. Si nu neaparat pentru imaginea in sine, ci pentru ca ea reflecta, sper eu, fidel, activitatea.
– Intr-o emisiune radiofonica chiar inaintea turului doi al campaniei electorale, primarul Dumitru Sechelariu s-a declarat liderul politic al judetului, spunind chiar ca a fost mandatat de domnul Viorel Hrebenciuc sa conduca din punct de vedere politic judetul si ca toti cei care vor avea functii de conducere, inclusiv prefectul, vor trebui sa-i dea lui socoteala. E acesta un nou concept, de "lider politic" al judetului?
– Eu nu am cunostinta de aceasta declaratie, n-am auzit emisiunea si nu ma simt in masura sa o comentez. Cred ca este de comentat undeva din zona conducerii politice a partidului.
– Dar nu ati auzit sa se nasca, la nivel national, un asemenea concept, de "lider politic", altul decit ceea ce presupune functia cea mai mare in judet?
– Nu, marturisesc ca nu am auzit de conceptul acesta.
– Cum l-ati privi?
– Sa inteleg ca ar fi vorba de un lider politic in afara structurilor partidului?
– In sinul partidului. Aici problema e destul de neclara, in ce masura politicul ar putea influenta in asemenea maniera si deciziile administrative.
– Revenind la aceasta posibila teorie, nici nu stiu ce sa comentez. Nu stiu daca este normal asa ceva, nu stiu, ar trebui sa mai reflectez. Stiu ca exista in orice partid care se respecta niste ierarhii. Niste oameni sint alesi in functiile respective, banuiesc, pentru niste calitati de lider inclusiv, si nu stiu daca ar trebui dublati de un alt fel de lideri. Cam asta e tot ce va pot spune acum.
– Vizavi de problemele judetului, daca v-ati documentat cit de cit despre acest aspect la aceasta ora si daca v-ati format o opinie despre cum pot fi ele rezolvate. As vrea sa va intrebam punctual despre citeva dintre ele.
– Eu cred ca ar fi prea mult acum sa mergem in profunzime pe niste probleme punctuale. In discutia avuta cu actualul prefect si subprefect, dumnealor m-au informat care ar fi problemele cele mai importante, care ramin in continuare pentru noua administratie. A fost o trecere in revista fara multe amanunte. Am cunostinta despre ele, dar nu se poate intra, din afara, in intimitatea fiecarui caz in parte. Aceasta urmeaza.
– Va intereseaza, odata cu aceasta numire, si o cariera politica mai de anvergura in paralel cu cea profesionala? Pina acum ati fost un simplu membru PDSR, fara a accede intr-o ierarhie.
– Va urma sa reflectez la posibila cariera politica in functie de performantele pe care le voi obtine in functia de prefect.
– Cum veti aborda, ca prefect, relatia cu presa? Cum o vedeti? Cum priviti dumneavostra presa, in primul rind?
– Relatia cu presa mi se pare de o deosebita importanta. Si o sa incerc sa imprim acestei relatii transparenta, sinceritate, un contact cit se poate de strins cu presa.
– V-ati imaginat un calendar al intilnirilor cu presa, sau si acest aspect este prematur acum?
– Este prematur. Oricum, va fi o relatie permanent strinsa si apropiata.
– Va veti folosi la maximum in acest sens viitorul consilier sau chiar dumneavoastra veti intretine relatia cu mass-media?
– Voi incerca intr-o cit mai mare masura sa pastrez si o relatie directa, si fara intermediari. Va spun cu toata sinceritatea, nu numai din perspectiva functiei de prefect, ci si ca simplu cetatean, ca mi se pare de o deosebita importanta presa, cu atit mai mult cu cit calitatea publicatiilor, a prestatiei de jurnalist mi s-a parut intr-un continuu progres in ultimii ani. Reprezinta o putere, e bine ca este o putere si mi se pare deosebit de important sa ai o relatie foarte buna cu presa.
– Dar nu cu orice pret.
– Bineinteles, cu conditia unui respect reciproc, a respectului pentru adevar si in spiritul bunei-credinte, astea sint limitele, nu altele.
– V-ati facut o idee despre cum veti aborda problmea coruptiei in judet? Este iarasi un punct pe care l-au promis toti predecesorii dumneavostra si putin s-a facut din ceea ce s-a promis. Sinteti de acord ca ea exista, in primul rind? Cum vi se pare comparativ cu alte judete?
– Sigur ca exista. Aici nu detin deocamdata informatii ca sa pot situa Bacaul sub sau peste medie ca sa-l pot compara cu alte judete. Coruptia exista, in diverse grade, peste tot.
– Pentru ca fenomenul Vadim tocmai perceptia publica asupra coruptiei l-a generat. Mentalitatea aceasta nu a disparut inca in mintea cetatenilor, ca exista mult prea multa coruptie.
– Si pe buna dreptate, oamenii vor dreptate, vor justitie, un stat care sa-i apere, este absolut justificat.
– V-ati gindit ca la un moment dat, atributiile dumneavostra s-ar putea lovi de unele interese ale puterii politice locale?
– Sint posibile situatii foarte diverse, nu le exclud si incerc sa fiu pregatit pentru a gasi solutiile cele mai bune in fiecare caz in parte. Banuiesc ca pot aparea situatii.
– Experienta din ultimii zece ani ne spune clar ca sint ingerinte ale politicului sau ale unor interese private ale unor membri de partid in gestionarea actului de administratie. Nu e inventie ce spunem noi acum.
– Ce pot sa va spun acum e ca nu pot accepta niste ingerinte. Astept de la partidul care m-a propus si care ma sustine un sprijin, asta este ce astept eu.
– Adica va simtiti pregatit sa faceti fata acestor ingerinte si sa le respingeti?
– Eu ma simt pregatit sa fac fata si sa resping tot ceea ce trece dincolo de lege si de o rezolvare a problemelor in spiritul dreptatii. In spirit echitabil. Cu gindul acesta pornesc la drum.
– Vom retine chestia asta. In alegerea echipei cu care veti lucra la Prefectura cita libertate aveti? Se tine cont si de optiunile dumneavoastra?
– In ceea ce priveste consilerul, am libertatea de a alege, dar nu pot sa va spun ca am luat o hotarire.
– Cam cum ati vedea relatia cu viitorul dumneavostra consilier?
– Relatia trebuie sa fie una de foarte mare incredere, e nevoie de o persoana competenta si capabila sa faca fata unor situatii deosebite, sa consilieze cu competenta mai ales in situatiile mai delicate. Este si o persoana care vine foarte mult in contact cu presa si imi doresc foarte mult sa fie o alegere inspirata.
– In cei 11 ani de cind avem o Prefectura si s-au perindat atitea persoane la conducerea acestei instiututii, fie ca prefect, fie ca subprefect, noi, ca ziaristi, cel putin, am vazut mai multe tipuri de conduita. De la atitudine foarte sobra a domnului Bontas, distanta chiar pe alocuri, la jovialitatea domnului Lefter, sau la atitudinea domnului Andone, care s-a dus si a negociat pina a cazut sub masa cu sindicalistii, sechestrat acolo. Cam unde credeti ca va plasati? Cam ce atitudine credeti ca veti avea in momentul in care veti fi confruntat cu miscari de masa, cu demonstratii, cu situatii de genul acesta?
– Atitudinea, in astfel de situatii, nu cred ca se pune in termeni de sobrietate vizavi de jovialitate. Cred ca functia aceasta impune totusi sobrietate, seriozitate, in principal. Eu raspund in legatura cu caracaterizarea facuta de dumneavostra. Sigur, asta e opinia dumneavostra. Eu personal ii cunosc destul de bine pe cei de care ati vorbit. De exemplu, despre domnul Lefter… sigur ca este necesar si putin umor din cind in cind, face bine la toata lumea.
– Dumneavoastra aveti umor?
– Eu cred ca da, am o doza rezonabila. Sper sa-mi foloseasca si mie si celor din jurul meu.
-V-ati imaginat, in zilele acestea, diverse situatii conflictuale si modul cum ati putea sa le gestionati?
– Da, sigur ca am incercat sa-mi imaginez, dar imi dau seama si de limitele imaginatiei. Tot in situatiile fierbinti, atunci se vede capacitatea fiecaruia de a aplana niste conflicte.
– Ati fost vreodata in situatia de a aplana sau arbitra niste situatii?
– Da, am fost.
– Si le-ati facut fata?
– Eu cred ca da.
-Va asteptati in aceasta iarna la miscari, la alte probleme de acest gen, dat fiind contextul economic, saracie, seceta, Termloc, caldura, facturi…
– Tabloul acesta e destul de cenusiu si, intr-adevar, nu trebuie abordat nici cu un optimism exagerat, dar nici o abordare pesimista nu cred ca este cazul. Eu sper ca daca cetatenii vor vedea primele semne ca lucrurile se indreapta pe un fagas bun, spre rezolvarea problemelor lor cele mai presante, in primul rind, si incet-incet sa incepem sa evoluam spre o societate asa cum ne dorim, eu sper sa manifeste si intelegerea si rabdarea, repet, cu conditia ca perceptia primelor semne din viata economica si sociala sa fie pozitiva.
– In ce relatii sinteti cu baiatul dumneavostra?
– Foarte buna. Este un baiat foarte serios si destul de matur.
– Aveti pasiuni comune cu baiatul dumneavostra?
– Avem un hobby comun. Ne plac drumetiile montane. Am reusit destul de mult in acest an, sa iesim o zi-doua-trei la munte. Discutam mult despre ce citim, mai ales despre ce citeste el…
– Alte pasiuni? Vicii?
– Personal, am jucat bridge multi ani, incepind din facultate, mai ales prin 1989 – 1990, am jucat la modul serios, am facut bridge de performanta. Insa am abandonat la un moment dat si mi-am dat seama ca pentru a reveni la nivelul la care jucasem trebuie foarte mult studiu si antrenament si am aminat reluarea acestei pasiuni.
– Sport ati facut?
– N-am facut sport de mare performanta. Am jucat baschet in liceu, inainte a fost fotbalul care m-a pasionat foarte mult si am si jucat, dar, repet, n-a fost de performanta.
– Ati copilarit in Bacau?
– Da, sint nascut in Bacau.
– Ce liceu ati absolvit?
– Bacovia. Cu exceptia anilor de facultate si serviciului militar, am trait numai in Bacau.
– Ati putea face o evaluare pe scurt a averii dumneavostra?
– Locuiesc intr-un apartament de trei camere in Bistrita-Lac, proprietate personala. Am un automobil care chiar incerc sa-l evaluez. Un Oltena Oltcit. Unul din ultimele care s-au mai fabricat.
– Nici nu se mai pune… Sinteti adeptul Oltcit-urilor?
– Nu, desi am indragit… A fost prima si singura mea masina de pina acum si m-a slujit bine, nu pot sa ma pling de ea. Sintem totusi trei adulti si cred ca o sa ma despart de ea.
– Societati aveti?
– Nu.
– Terenuri, conturi in banca?
– Sint niste suprafete de teren pe care n-am apucat inca sa fac succesiunea, dupa decesul tatalui meu. Nu m-am preocupat inca de aceasta. Cam asta ar fi cu averea.
– Ca specialist in analizarea pietelor reglementate, Bursa de Valori si Rasdaq, ati fost tentat ca, pe baza analizelor pe care le faceti sa riscati si banii dumneavoastra in tranzactii de acest gen?
– Da, am jucat de citeva ori pe Bursa si pe Rasdaq, insa sume insignifiante, mai mult pentru placerea jocului. Odata chiar am pus mai multi prieteni bani, dar tot asa, sume mai mult decit modeste.
– Si ati cistigat?
– Una peste alta am cistigat. (Interviu realizat de Simona POPA, Liviu AVRAM)