3000 de saraci pe hirtie

La gradul de saracie pe care il inregistreaza judetul ar fi de asteptat ca asistenta sociala sa fie la Botosani o activitate bine dezvoltata. Paradoxal, numarul saracilor luati in evidenta la Botosani este extrem de mic, putin peste 3000, de vreo zece ori mai mic decit in realitate, iar dintre acestia doar aproximativ 600 primesc un ajutor lunar din partea comunitatilor locale.
In 2000, primariile oraselor au cheltuit cu asistenta sociala lunara 1,7 miliarde de lei, iar cele rurale 26 de milioane. La aceste sume se adauga cele 460 de milioane acordate sub forma de ajutoare de urgenta, adica pentru sustinerea sarmanilor din judet s-au cheltuit in 2000 putin peste 2 miliarde de lei. Doar opt primarii botosanene au platit in 2000 ajutoare sociale familiilor lipsite de venituri, cu toate ca absolut toate serviciile de asistenta sociala ale comunelor inregistreaza dosare de asistati social. In afara celor patru orase ale judetului, numai primariile din Frumusica, George Enescu, Flaminzi si Vorniceni au reusit anul trecut sa acorde asistatilor social alocatii de sprijin, chiar daca in unele cazuri sub cuantumul fixat de legea 67/1995. Chiar daca nu va vine sa credeti, anul 2000 a fost un an de maxima generozitate a primariilor fata de nevoiasii din propria comunitate si asta pentru ca a fost an electoral. In ceilalti ani doar Botosaniul, Dorohoiul si Frumusica au reusit sa sustina famiiile nenorocite prin acordarea de ajutoare sociale. La sfirsitul anului trecut numarul cererilor de ajutor social aprobate de primariile judetului crescuse cu 23% fata de anul precedent, adica se ajunsese la numarul "record" de 3.626 de dosare de asistati social, in conditiile in care numarul real al familiilor care traiesc sub un nivel mimim de subzistenta este de citeva ori mai mare.
"Cresterea usoara a dosarelor de asistenta sociala inregistrate in 2000 se datoreaza faptului ca populatia saraca a facut presiuni asupra primariilor pentru a beneficia de drepturile de asigurat de sanatate. Cu toate acestea, numarul dependentilor social care nu au acces la asistenta medicala gratuita este departe de a exprima realitatea, principala cauza fiind insuficienta intelegere de catre primari a cadrului legal in domeniu, la care se adauga retinerile nejustificate in primirea si solutionarea cererilor", declara Dan Stancescu, sef Serviciu de Asistenta Sociala din cadrul Directiei de Munca si Protectie Sociala. Doar 897 dosare se afla in evidenta primariilor celor patru orase, adica doar 20% din numarul total de saraci se afla in mediul urban, marea masa a nevoiasilor domiciliind, conform statisticilor, la tara.
Evident ca situatia este taman pe dos, adica cei mai multi dintre saraci nu se afla in mediul rural unde, de bine-de rau se mai poate lucra cu ziua pe la un vecin ori se mai poate creste o gaina, ci in orase, unde daca nu ai un venit de undeva ori rude pe la tara te poti numara cu mindrie printre muritorii de foame. Explicatia faptului ca in orase sint inregistrati putini saraci e simpla: serviciile de asistenta sociala din cele patru orase se codesc sa faca ancheta sociala tuturor solicitantilor, fie pentru ca au prea putini angajati, fie pentru ca nu au bani sa ofere tuturor doritorilor ajutoarele lunare. In plus, anul trecut autoritatile locale din orase au preferat sa acorde un ajutor de urgenta de citeva sute de mii de lei decit sa ia familia in evidenta pentru plata de ajutor lunar. "Ajutoarele sociale de urgenta au constituit masura predilecta de asistenta sociala la care au apelat primarii botosaneni, mai ales din considerente populiste si electorale, pentru ca in 2000 s-au acordat 1333 ajutoare de urgenta, fata de 485 cu un an inainte", explica Stancescu. Daca la numarul de ajutoare sociale acordate lunar orasele sint codase, la numarul de ajutoare de urgenta primariile urbane au facut exces de zel, acordind 80% din totalul de ajutoare urgente. Din verificarile DMPS in teren s-a constatat insa ca multe din aceste ajutoare de urgenta au fost primite de persoane care nu ar fi avut nevoie de ele, pentru situatii nejustificate si fara anchete sociale, insa acest subiect va fi tratat pe larg cu alta ocazie. Serviciul de Asistenta sociala a sesizat Curtea de Conturi in legatura cu situatiile in care primarii au acordat ajutoare de urgenta fara sa fie nevoie, cheltuind astfel nejustificat resursele locale. Ca o concluzie, asistenta sociala s-a facut anul trecut la Botosani dupa ureche si fara nici o tragere de inima si asta nu neaparat pentru ca lipsesc banii din bugete, ci pentru ca, dupa cum declara Dan Stancescu, "nu exista planuri proprii pentru combaterea si ameliorarea saraciei, autoritatile locale fiind foarte putin preocupate sa identifice resursele locale suplimentare din care sa fie realizata protectia sociala". (Dana BEJENARU)