Constructorii din judet nu cistiga licitatiile

Botosaniul pierde sute de miliarde lei pe an din cauza impotentei tehnico-financiare a firmelor de constructii si a slabei implicari a oamenilor politici locali in atragerea spre societatile judetene a unor investitii. Desi in judet se deruleaza anual lucrari de ordinul sutelor de miliarde acestea nu sint executate de agenti economici din Botosani, ci de altii care isi au sediul prin Bucuresti sau Suceava. Societatile locale se bat in cea mai mare parte pentru firimituri de unu-doua miliarde lei care sint neatragatoare pentru agentii economici din restul tarii. Unitatile venite din afara judetului isi achita taxele si impozitele la circumscriptiile financiare din localitatile unde isi au sediul central si nu la cele din Botosani. Cum valoarea lucrarilor este de sute de miliarde lei, banii pe care Botosaniul ii pierde din aceste taxe si impozite sint multi. Apoi, majoritatea fimelor din tara care efectueaza lucrari la Botosani vin in judetul nostru cu propriile echipe de lucru, cu proprii specialisti si muncitori, astfel incit, in loc sa se creeze citeva sute locuri de munca noi pentru botosaneni, acestea sint ocupate de catre oameni din alte judete. In acest fel, fondurile de somaj, de pensii si de asigurari sociale pierd la rindul lor miliarde lei anual, pentru ca salariile angajatilor se platesc prin institutiile financiare din localitatile unde firmele isi au sediul.
In aceasta primavara a demarat in municipiu una dintre cele mai mari investitii postdecembriste. Este vorba de constructia unui nou cartier, in zona Bucovina, prin Agentia Nationala a Locuintei. Valoarea lucrarilor este de circa 200 miliarde lei si, cu toate ca patru societati de constructii din Botosani, Rotconi, Condacia, Ascon si Conrec, au cumparat caiete de sarcini, investitia a fost cistigata de o firma venita din Bucuresti, SC Hetel SA. "Inca din perioada in care eram consilier local am incercat sa deschid aceasta cutie a Pandorei. Totdeauna se nasc discutii aprinse si toata lumea este suspicioasa din cauza faptului ca multe licitatii sint cistigate de firme din alte zone. Apreciez totusi ca sintem pe calea cea buna si ca firmele locale incep sa se adapteze la ceea ce inseamna conditii de licitatie si performanta de firma", ne declara primarul Florin Egner. Acesta are totusi promisiunea din partea conducerii societatii care va ridica noul cartier in Bucovina ca isi va plati taxele si impozitele la Botosani, astfel incit judetul nostru se va alege totusi cu ceva bani.
In decursul lunii februarie, printr-un program finantat de Banca Mondiala, au fost scoase la licitatie pentru reabilitare 34 de scoli. Investitia totala, in valoare de 1,7 milioane dolari, a fost cistigata de o societate din Suceava, SC Cominco SA. Pentru a indeplini una dintre conditiile cerute de Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC), aceea ca firmele participante sa aiba o productie anuala de minimum 96 miliarde lei, la licitatie au prezentat o oferta comuna trei societati botosanene, Codin, Dova si Ascon, insa acestea nu au avut sorti de izbinda in fata unitatii Cominco din Suceava. "Eu nu am participat la licitatie pentru ca aceasta a fost organizata de unitatea de proiecte de la Bucuresti care este in directa legatura cu Banca Mondiala. S-a cerut o cifra de afaceri foarte mare pe care firmele din Botosani nu o au", explica Teodor Clocotici, inspector scolar general al Inspectoratului Scolar Judetean.
Drumurile judetene sint alt capitol asemanator. In afara de SC Transporturi Auto SA, societate despre care v-am relatat in mai multe rinduri cum reuseste sa cistige licitatii, celelalte unitati de profil din Botosani cistiga anual lucrari de doar unu-doua miliarde lei. In timp ce firma din alte judete efectueaza asfaltari de zeci de miliarde, cea mai mare parte a societatilor botosanene mai executa doar impietruiri sau plombari cu mixturi asfaltice. Cea mai mare lucrare scoasa anul trecut la licitatie publica, de circa 80 miliarde lei, a fost cistigata de firma Genesis International din Bucuresti. "Nu este vorba de conditiile de participare pe care le impunem, ci de posibilitatile financiare ale firmei. Nu poti lucra cu firme care, a doua zi dupa ce cistiga licitatia, vin si iti cer bani in avans", afirma Ioan Aniculaese, presedintele Consiliul Judetean.
Acestea nu sint insa singurele mari investitii derulate in Botosani si executate de firme din alte judete. Anul trecut au inceput lucrarile pentru un nou corp la Penitenciarul Botosani. In valoare de 20 miliarde lei, investitia este executata de SC Muha SRL, o societate din Suceava. Pe reteaua feroviara se deruleaza in ultimii trei ani lucrari de zeci miliarde lei, toate acestea fiind efectuate de o firma din Iasi. In 2001, SC Termica SA a facut la punctele termice din oras automatizari de circa zece miliarde lei prin intermediul unor societati din alte judete.
"Alesii nostri nu au suficienta trecere si atita influenta la organismele centrale asa cum au cei din alte judete. De exemplu, 33 de judete din tara au tinut in municipiile resedinta de judet licitatiile pentru reabilitarea scolilor cu banii de la Banca Mondiala. Pentru Botosani licitatia a avut loc la Bucuresti", ne declara Ovidiu Daniliuc, unul din administratorii D&O&C Dova. Radu Dragus, director adjunct la SC Condacia SA, crede ca unele conditii de participare la licitatii sint exagerate. "Se solicita dotarea cu anumite utilaje care sint necesare la anumite lucrari, dar care sint puse sub semnul intrebarii din punctul de vedere al utilitatii lor tehnice. Apoi, se mai solicita o anumita cifra de afaceri, dar aceasta nu este neaparat un criteriu al solvabilitatii. Poti sa ai cifra de afaceri de 90 miliarde lei si pierderi de 120 miliarde lei". (Sergiu BALASCAU)