Copilul de bani gata al Consiliul Local

Infiintata in august 1998 prin spargerea Regiei Autonome Municipale, SC Urban Serv SA reprezinta alaturi de Locativa partea profitabila a unitatilor subordonate Consiliului Local. Relatia sa financiara cu municipalitatea este insa una cel putin stranie.
Intr-o luna de zile Urban Serv colecteaza din sectorul piete o suma ce bate spre un miliard de lei. Pentru a exemplifica, trebuie sa spunem ca de la cei aproximativ 100 comercianti basarabeni se aduna in 30 de zile circa 100 milioane de lei, de la cele aproximativ 200 persoane care isi desfac marfa in sectorul vecin strazii Postei, circa 230 milioane lei, din hala de legume aproximativ 140 milioane lei, din sectorul produse alimentare aproximativ 30 milioane lei, din hala de lactate alte 30 milioane, din hala de carne circa 330 milioane lei, iar din pavilionul nou infiintat linga statia de tramvai circa 48 milioane lei. Insumind toate aceste taxe reiese o suma de peste 860 milioane de lei. La aceasta se adauga veniturile celor citeva zeci de persoane care isi vind marfa direct pe padiment si care platesc o taxa zilnica de 5.000-15.000 lei, cele reiesite de la inchirierea chioscurilor din spatele halei de carne si cele din Piata Viilor. Trecind peste faptul ca persoane din conducerea unitatii sustin ca din intregul sector piata s-ar incasa zilnic doar patru-cinci milioane lei, lucru practic imposibil daca ne gindim doar ca 10 – 20 comercianti din hala platesc pe boxa o taxa zilnica de 276.000 lei, greu de inteles este de ce municipalitatii nu i se da mai nimic din toti acesti bani. De fapt, Urban Serv vireaza anual primariei doar 200 milioane lei, adica mai putin de un sfert din ceea ce incaseaza intr-o singura luna. Mai mult, aceasta suma nu reprezinta o cota din profit ci taxa de redeventa care se plateste pentru contractele de concesiune existente. In schimb, pentru activitatea de salubrizare a orasului primaria plateste societatii in jurul a 200-250 milioane lei pe luna, suma indexindu-se la fiecare 30 de zile in functie de rata inflatiei. Sintetizind, Urban Serv da primariei, adica proprietarului, aproximativ 2% din ceea ce incaseaza intr-un an din sectorul piete, in timp ce primaria plateste indexat activitatea de salubrizare.
Investitii in folosul comunitatii, fara ca banii sa mai intre in conturile Primariei
Primarul Florin Egner afirma ca relatia financiara dintre societate si municipalitate este una legala si ferm stabilita prin contract. "La aceasta data raporturile dintre Consiliul Local si Urban Serv sint reglementate si stipulate printr-un contract care prevede realizarea unor indicatori de performanta pentru administratorul societatii, mentinerea unor taxe la plafonul stabilit prin hotaririle Consiliului Local si achitarea unor redevente stabilite tot prin hotariri de Consiliu. Fiind o relatie contractuala, respectarea acesteia este conditia mentinerii actualului contract. Foarte important este ca intre serviciile oferite de Urban Serv si necesitatile locale exista o permanenta relatie", ne declara conducatorul urbei. Primarul mai spune ca se plateste doar taxa de redeventa si pentru ca societatea investeste o buna parte din profit, numai de la accederea sa in functie Urban Serv cheltuind patru miliarde lei pe investitii. Relatia financiara mentionata s-ar explica astfel prin faptul ca primaria accepta ca societatea sa faca direct investitii in folosul comunitatii, fara ca banii sa mai intre in conturile institutiei.
Cheltuielile pe salarii la fel de mari ca investitiile
O suma asemanatoare cu cea investita este reprezentata insa si de banii cheltuiti pe salarii. Urban Serv are 375 angajati, media salariului pe unitate situindu-se in jurul a 1,5 milioane lei, ceea ce inseamna ca numai intr-o luna se cheltuie peste 550 milioane de lei pe salarii asta fara a mai socoti impozitele platite de societate (CAS si toate celelalte) care duc la o suma mult mai mare. Suma s-ar putea diminua daca personalul TESA al unitatii nu ar fi ajuns sa semene cu un adevarat cimitir al elefantilor. In ultimele luni aici si-au gasit un loc caldut fosti primari sau viceprimari, fosti directori, pile si neamuri ale fostilor sau actualilor consilieri. Culmea este ca multi dintre acestia au fost instalati direct in posturi de sef de birou sau chiar de director. O parte din banii incasati din piete se cheltuie probabil si pe salariile lor. Insa, nu doar sectorul TESA este unul bine populat. Piata Centrala are vreo zece incasatori a caror treaba este aceea de a aduna zilnic taxa forfetara. Ca volumul lor de munca nu este unul extraordinar o dovedeste faptul ca o buna parte a activitatii de teren o constituie statul de vorba in birourile pietei. Apoi, nemultumiti de serviciile prestate de gardieni, Urban Serv a renuntat la contractul cu acestia, creindu-si echipa de paza si ordine cu oameni platiti tot de societate. "In interiorul societatii, administratorul este cel care isi face politica de personal. Consiliul Local nu hotaraste angajarile, el doar a adoptat o organigrama pe care Urban Serv trebuie sa o respecte", afirma primarul Florin Egner.
Desi conducerea unitatii ar fi gata probabil in orice moment sa afime ca schema nu este una incarcata, activitatea particularilor din domeniu dovedeste contrariul. Ionel Timpau, actionar principal la SC Tati SRL afirma ca intregul complex comercial pe care il detine in Calea Nationala este deservit doar de sapte salariati. "Ei se ocupa de tot, de intretinere, reparatii, de inlocuirea instalatiilor sanitare. Fac incasare, supraveghere, aproape tot", spune acesta. De asemenea, conducerea Tati prefera plata lunara a contractelor, fara instituirea taxei forfetare, comerciantii achitindu-si singuri banii, astfel incit nu mai este nevoie sa se angajeze oameni pentru a trece pe la fiecare masa in parte si a cere suma cuvenita societatii. "Mi-ar conveni si mie sa concesionez activitatea din piete si sa platesc primariei doar 20 milioane lei pe luna. Tati este chiar de acord sa concesioneze activitatea din piete pe care acum o desfasoara Urban-Serv platind o suma de zece ori mai mare decit cea pe care o dau ei primariei. De ce nu scoate primaria la licitatie activitatea din piete? Eu i-as da mai multi bani decit Urban-Serv", mai arata Ionel Timpau.
Bani de pe vii si de pe morti
Sa nu va imaginati insa ca sumele colectate din piete sint singurele surse de venit ale Urban-
Serv. In ultimul timp societatea a transformat si cimitirele intr-o activitate profitabila. Pentru concesionarea unui loc de veci pe o perioada de sapte ani trebuie platiti 93.713 lei, pentru 15 ani 200.813 lei, pentru 25 ani 334.688 lei, pentru 40 de ani, 535.500 lei. Alaturi de acesti bani trebuie achitata si o taxa de intretinere care, in functie de categoriile enumerate, variaza de la 62.475 lei la 357.000 lei. Totodata, Urban-Serv detine si echipe speciale in cimitire. Acestea desfasoara activitati de sapat groapa, pentru 261.200 lei, lasat mortul in groapa, 119.000 lei si acoperit mormintul, tot 119.000 lei. Anul trecut in municipiul Botosani au decedat 1021 persoane. Daca macar jumatate dintre acestea au fost inmormintate in oras si au concesionat terenul pentru 15 sau 25 de ani, achitind totodata si taxele de intretinere, lasat mortul in groapa si asa mai departe, reiese ca in 2001, numai din aceasta activitate ar fi trebuit sa se incaseze circa 700 milioane lei. Inutil sa va mai spunem ca acest lucru nu inseamna ca municipalitatii i se dau mai multi bani. Tot 200 milioane lei pe an se vireaza.
1,3 miliarde de lei pentru un chiosc
Nu aceeasi bani se colecteaza insa din bazarul societatii din apropierea clubului Libertatea. Pentru amenajarea complexului din Calea Nationala 354 s-au cheltuit circa 1,3 miliarde lei pentru ca acum sa se efectueze incasari doar de la un singur comerciant. Este vorba de o persoana ce detine un chiosc cu piese de bicicleta si care reprezinta singurul om din intregul judet care desfasoara activitate de comert in bazarul de 1,3 miliarde lei al Urban-Serv.
In ciuda tuturor acestor aspecte nu sint semne ca in curind se va schimba ceva in relatia Urban-Serv municipalitate. Adica practic banii dati catre Primarie inseamna cam chiria lunara a doua chioscuri din piata. Unitatea infiintata in august 1998 arata cum nu se poate mai bine ce inseamna la Botosani societate subordonata Consiliului Local: schema de personal altoita cu pile si neamuri, incasari de miliarde pe an si bani putini dati municipalitatii. Vom reveni si cu alte aspecte ale activitatii societatii Urbanserv si bineinteles cu punctul de vedere al celor din conducerea unitatii pe care nu am reusit sa-i contactam in cursul zilei de ieri. (Sergiu BALASCAU)