Cu scoala legata de gard

De cind nu mai este obligatorie, scoala nu mai prezinta nici un interes pentru multi copii din Botosani. Cu complicitatea parintilor, sute de elevi parasesc anual bancile scolilor, dedicindu-se altor activitati decit invataturii. Aproape 80% din totalul copiilor care atirna scoala in gard provin din mediul rural, acolo unde saracia este accentuata, iar educatia primita in familie este la fel ca a parintilor, adica nu este deloc.
Inspectoratul Scolar Judetean a intocmit o situatie orientativa privind rezultatele obtinute de elevii botosaneni in anul scolar 2000-2001. Datele prezentate in acest raport arata ca sute de elevi inscrisi la inceputul anului scolar in scoli au renuntat la scoala pe parcurs. Situatia este mai dramatica in invatamintul gimnazial, unde din cei 30.525 de elevi inscrisi la inceputul anului scolar au ramas in evidentele unitatilor scolare pina la sfirsitul anului 30.273 de elevi. In invatamintul primar 168 de elevi au abandonat scoala. Nici in invatamintul liceal situatia nu este mai roza, din cei 7.016 elevi inscrisi la inceput de an scolar au ramas pina la sfirsitul anului 6.978.
In ceea ce priveste promovabilitatea, raportul cu pricina arata ca cei mai multi elevi nepromovati sint in invatamintul liceal, la cursurile de seral, unde doar 61,70% din elevi au promovat clasa. In top urmeaza elevii din clasele V-VIII, unde procentul de promovabilitate este de doar 87,62%. Mai bine la aceast capitol sta invatamintul primar, unde peste 95% din elevi au promovat clasa, respectiv invatamintul liceal zi, cu un procent de promovabilitate de 93,85%. Cei mai multi corigenti s-au inregistrat in invatamintul gimazial, unde 1.790 de elevi au ramas corigenti la un obiect, 813 la doua obiecte, 208 la trei obiecte si 346 la patru obiecte.
O situatie aproape asemanatoare a fost inregistrata si in rindul celor care abia invata sa scrie si sa citeasca. Peste 174 de elevi din invatamintul primar au ramas corigenti la un obiect, 44 dintre acestia fiind in clasa I, 334 au ramas corigenti la doua obiecte, din care 150 de corigenti sint boboci, 235 la trei obiecte, 116 dintre acestia din clasa I si 203 la patru obiecte din care jumatate sint boboci. Conducerea ISJ este de parere ca la aceasta situatie au contribuit mai multi factori. "Frecventa slaba la ore, din diferite motive s-a reflectat in nivelul de cunostinte al elevilor. Unii dintre acestia au probleme in ceea ce priveste dezvoltarea intelectuala, fiind intregrati in invatamintul de masa si nu in cel special", a declarat prof. Teodor Clocotici, inspector general adjunct in cadrul ISJ.
Aceeasi statistica arata ca 61 de elevi din invatamintul primar au ramas cu situatia scolara neincheiata, 232 din invatamintul gimnazial si 18 din cel liceal, cursuri la zi. Mai grav este faptul ca numarul celor nescolarizati, adica a celor care nu au trecut nici macar o zi pragul scolii, este semnificativ. Peste 350 de copii din invatamintul gimnazial nu au fost nici o zi la scoala, aceeasi situatie neplacuta s-a inregistrat si invatamintul primar, unde 66 de copii nu s-au sinchisit sa vada macar cum este sa fii elev. "Nu exista un handicap fizic sau psihic mai mare decit cel care nu stie sa citeasca, ori acest lucru se intimpla pe timpul razboiului, insa atunci nu erau conditii de invatat. Sindicatul nostru va cere ISJ situatia cu elevii nescolarizati pentru a-i vizita la domiciliu inainte de inceperea anului scolar si sa vedem care este motivatia pentru care acestia abandoneaza scoala. Vom cauta niste modalitati pentru a-i ajuta si vom face colecta de haine, imbracaminte si rechizite scolare pentru a-i determina sa faca macar patru clase pentru a nu ajunge un popor de analfabeti", a declarat Maria Tipirigan, liderul Sindicatului Invatamintului Preuniversitar Botosani. Si conducerea ISJ are in vedere demararea unui program care sa atraga elevii in scoli. "Dorim o dotare materiala mai buna in scoli, in special o dotare cu calculatoare, prin care sa se realizeze programe pentru copii care sa-i atraga la scoala si de asemenea dorim ca in invatamint sa profeseze doar cadre didactice calificate. Speram ca sa creasca atit numeric cit si valoric bursele scolare pentru copii care provin din familii defavorizate", mai spune inspectorul adjunct al ISJ. (L.L)