Expropriatii iau cu asalt Prefectura

joi, 09 august 2001, 23:00
4 MIN
 Expropriatii iau cu asalt Prefectura

Sute de miliarde lei si sute de mii metri patrati de teren ar putea incapea pe miinile expropiatilor botosaneni. Pe 14 februarie parlamentul a adoptat legea 10/2001, referitoare la regimul unor imobile preluate in mod abuziv de stat in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, care da dreptul persoanelor deposedate de case si terenuri sa solicite restituirea lor sau acordarea de despagubiri banesti. Cum actul normativ are o prevedere aproape incredibila, prin care cetatenii pot cere in schimbul fostului imobil o anumita suma de bani, fara o evaluare efectuata de un expert, valoarea ei reprezentind doar parerea omului ca atit ar face fosta lui casa, administratia botosaneana este asaltata de botosaneni, care vor sa li se dea terenuri, case si bani.
Pentru a beneficia de prevederile legii expropiatul, trebuie sa detina actele de proprietate ale casei sau pamintului, daca este mostenitor, documentele care ii dovedesc aceasta calitate, precum si actele de preluare abuziva. Cu acestea, el obtine o notificare de la un executor judecatoresc, pe care trebuie sa o depuna la Prefectura, daca doreste despagubiri banesti sau la primarie, daca tine mortis sa i se inapoieze imobilul confiscat.
De pe 23 martie, Prefectura a primit 420 de dosare prin care se cere acordarea unor despagubiri banesti. Valoarea totala a solicitarilor botosanenilor este atit de mare, incit functionarii care se ocupa de receptionarea actelor nici macar nu au efectuat un calcul al sumelor de inapoiat in schimbul caselor si terenurilor confiscate de comunisti. Cea mai mica suma pe care un expropiat doreste sa o primeasca este de 100 milioane lei, iar cea mai mare este de 35 miliarde lei, adica subventia Eltransului pentru aproape un deceniu. Media solicitarilor este de 1 – 1,5 miliarde lei, astfel incit, raportind la numarul de cereri, ar rezulta o suma egala cu bugetul municipiului Botosani pe 2001.
Intre altele, oamenii cer sa li se dea bani pentru prese de ulei, mori, masini si utilaje agricole, si chiar pentru o fabrica de bere. Desi valoarea declarata de expropiati pentru bunurile avute cindva in proprietate o depaseste de cele mai multe ori pe cea reala, deocamdata prefectura nu ingradeste solicitarile acestora. "Noi primim dosarul, il analizam sa vedem daca se incadreaza in prevederile legale, iar apoi comunicam cetateanului ca am primit notificarea, spunindu-i daca este completa sau incompleta. Dupa expirarea termenului de depunere a notificarilor, prin ordin al prefectului, se numeste o comisie pentru aprecierea valorii despagubirilor, formata din angajati ai Directiei de Finante, ai Consiliului Judetean, din experti in constructii si economisti; ei vor aprecia daca suma solicitata este prea mica sau prea mare", ne declara Violeta Iacob, sef birou resurse umane si probleme sociale din cadrul prefecturii. Dupa ce comisia mentionata isi termina treaba, ea trimite situatia la guvern, unde, la nivel national, se va constitui un organism care va reanaliza dosarele si va decide cine si ce despagubiri va primi.
La rindul ei, primaria a primit pina in prezent 200 de cereri pentru inapoierea de case si terenuri. Desi nu s-a efectuat o centralizare a acestora, dat fiind faptul ca trei sferturi dintre persoane solicita restituirea unor terenuri si ca fiecare persoana a detinut in jurul a 400 mp, suprafata totala ce ar trebui redata expropiatilor se ridica la circa 60.000 mp. Spre deosebire de despagubirile banesti, a caror soarta se decide la Bucuresti, aici primaria este cea care hotaraste pe baza actelor ce si cit i se restituie unui expropiat; comisia care il are presedinte pe primar, a inapoiat deja patru case. Cum legea prevede ca imobilele care adapostesc momentan unitati de invatamint bugetare, din sanatate, asezaminte social-culturale, sedii de partide si alte institutii publice nu se restituie, bataia cea mare se da actualmente pe spatiile din centrul istoric, care ar putea ca, aproape in intregime, sa incapa pe miinile expropiatilor. Astfel, evreii, care cu zeci de ani in urma au detinut aceste spatii, au inceput deja sa trimita notificari de restituire a unor imobile. Primele vizate sint localurile Partidei Rromilor si spatiile de linga BancPost si hotelul Rares. "Casele care sint ocupate de chiriasi se restituie fara probleme, cu respectarea orodonantei de urgenta 40/1999, privitoare la protectia chiriasului, in sensul in care noul proprietar este obligat sa prelungeasca durata contractului chiriasului pentru o perioada de cinci ani, daca nu reuseste sa ii asigure un alt spatiu", afirma Claudia Cical, consilier juridic in cadrul serviciului fond funciar-patrimoniu al primariei. Totodata, potrivit viceprimarului Ilie Ion, au aparut si persoane care, desi nu detin acte de proprietate si alte documente doveditoare, beneficiaza de notificari judecatoresti, solicitind astfel restiuirea unor case sau terenuri.
Data limita pina la care se pot depune cereri este 14 august. Analiza cererilor de despagubire va dura un an, iar cele pentru restituirea imobilelor trebuie solutionate de primarie in 60 zile de la data depunerii notificarii la institutie. La cererile de la prefectura si primaria Botosani se adauga cele de la fiecare dintre celelalte 71 de primarii, astfel incit valoarea totala a terenurilor si caselor ce trebuie restituite per total judet creste. (Sergiu BALASCAU)

Comentarii