Infractori lasati in libertate

Condamnati pentru furt, tilharii sau pentru violuri, cei mai multi dintre detinuti fac uz de toate drepturile lor pentru a scapa de inchisoare. Ultima moda este cea a cererilor de intrerupere a pedepsei, cel putin 75% cerind acest lucru. Din aceste cereri putine sint luate in considerare, si dintre acestea si mai putine sint aprobate. Motivele cererilor sint in general aceleasi: familia ramasa fara sprijin, regimul de detentie insuportabil din cauza problemelor de sanatate, etc. "E dreptul nostru", spun detinutii. Insa dupa ce se vad in libertate, majoritatea recidiveaza. Judecatorii au ajuns si ei in impas pentru ca trebuie sa puna acum in balanta justitiei drepturile detinutilor si drepturile celor din libertate si sa raspunda la intrebarea "Pe cine protejam?".
Moda cererilor privind intreruperea executarii pedepsei a aparut in urma cu citiva ani dupa ce infractorii de drept comun au luat exemplul "mai marilor" implicati in devalizarile de banci, al escrocilor si al capilor retelelor mafiote care invocau probleme de sanatate. Fiind la prima infractiune si judecati in stare de libertate, unii uzeaza de acest drept inca inainte de a pasi dincolo de portile penitenciarelor. Pentru ei este cel mai usor pentru ca, cu numai cu citeva caracterizari din partea unor cunostinte si promisiuni ca nu vor mai face, unii cistiga increderea judecatorilor. Ceilalti o fac din celula, dar nu inainte de a-si pregati terenul din timpul procesului. Recunoscindu-si fapta, afirmind ca a fost doar un incident si chiar autodenuntindu-se uneori, infractorii solicita mai intii acordarea de circumstante atenuante si sfirsesc prin a primi pedepse mult mai usoare. Ajunsi in penitenciare incearca sa se poarte cit mai bine si solicita sa mearga si la munca. O zi de munca inseamna in fapt o zi scazuta din pedeapsa. Nu este mult, dar in final va constitui un criteriu care va cintari destul de mult. Dupa un timp, solicita conducerii penitenciarului deschiderea unei actiuni judecatoresti pentru intreruperea executarii pedepsei. Cererea lor trece printr-o comisie de analiza din cadrul unitatii de detentie care, functie de rapoartele primite din partea gardienilor, o avizeaza favorabil sau nu.
"Aproape toti detinutii ajung sa faca uz de acest drept dar o parte din cererile lor sint respinse de instantele de judecata. Asta nu inseamna ca renunta pentru ca imediat dupa pronuntare isi reformuleaza cererea", spune lt.col. Gheorghe Cotoc, seful Serviciului de reeducare din cadrul Penitenciarului Botosani. Daca detinutul a avut norocul sa-i fie aprobata cererea, dosarul sau va ajunge in fata judecatorului. Si aici conteaza destul de mult rapoartele gardienilor. Daca nu are nici unul negativ, are sanse sa fie eliberat. Judecatorii sint insa destul de reticenti si de aceea majoritatea care sint eliberati nu trebuie sa fi comis infractiuni prin violenta. Pe linga rapoarte, magistratii solicita fie analize medicale, daca se invoca probleme de sanatate, fie anchete sociale, daca puscariasul cere rezolvarea unor probleme de ordin familial. Cum anchetele sint efectuate de cei de la primariile comunale, unii dintre referenti nu se gindeasc la consecinte si trimit rapoarte favorabile.
Ultimul bilant efectuat in cadrul Penitenciarului evidentia faptul ca din cei 65 de detinuti care au beneficiat de intreruperea executarii pedepsei, 46 nu s-au mai prezentat pentru reincarcerare, ceea ce inseamna un procent de aproximativ 75%. Asa se face ca unii dintre detinutii care au beneficiat de intreruperea executarii pedepsei sau de aminarea acesteia comit alte infractiuni. "Noi administram numai niste probe aduse la dosar. Daca detinutul are rapoarte bune iar problemele invocate de el sint confirmate prin documente, se poate dispune intreruperea executarii pedepsei", a declarat un judecator. Detinutii care recidiveaza dau de lucru politistilor care trebuie sa efectueze o noua ancheta. De regula, recidivistii sint prinsi destul de rapid pentru ca si-au format deja un stil care ii da de gol. Daca se confrunta cu un caz asemanator, primii care intra in colimatorul politistilor sint tocmai cei cu antecedente penale. Politistii au ajuns sa le cunoasca atit obiceiurile cit si anturajul, iar singurele probleme care ar putea sa apara ar fi doar disparitia din localitate a infractorului.
Un astfel de caz s-a petrecut la sfirsitul lunii noiembrie a anului trecut cind, dupa ce a fost condamnat pentru furtul unui autoturism si a beneficiat de intreruperea executarii pedepsei, Mihai Cordareanu din municipiu a furat pentru a doua oara aceeasi masina dar a fost prins in flagrant. "Acesti detinuti ne dau cel mai mult de furca pentru ca in loc ca efectivele noastre sa se ocupe de solutionarea unor cazuri aflate in cercetare, trebuie sa preia si anchetele in cazul lor. Evidentele noastre si practica de pina acum demonstreaza ca odata cu punerea lor in libertate, cei mai multi dintre detinuti recidiveaza", spunea mr. Tiberiu Furdui, ofiter in cadrul Biroului de presa al Inspectoratului Judetean de Politie.
Cazul lui Mihai Cordareanu nu este insa singular pentru ca in cursul acestui an au mai fost incidente de acest tip, un alt infractor care urma sa fie incarcerat in penitenciarul Jilava pentru viol tabarind in ultima sa noapte de libertate in casa unei batrine cu acelasi scop. A mai fost si cazul suceveanului Mihai Popa care, fiind pus in libertate tot anul trecut, a "uitat" sa se mai intoarca in Penitenciar. Identificat in Botosani, politistii au trebuit sa faca uz de arma pentru a-l retine. Bagat din nou in arest si puscarie, suceveanul a obtinut ceea ce parea aproape de neimaginat – intreruperea din nou a executarii pedepsei pe motiv ca are de intretinut doua apartamente.
Amploarea acestui fenomen ar putea fi diminuata fie prin inasprirea pedepselor pentru recidivisti si chiar restringerea drepturilor pentru cei care comit aceeasi fapta beneficiind de intreruperea executarii pedepsei, fie spre crearea unui serviciu de reintegrare sociala care ar mai diminua din numarul acestor detinuti. Un prim pas s-a facut pentru ca, dupa cum recunostea lt.col. Gheorghe Cotoc, numarul celor care au obtinut intreruperea executatii pedepsei s-a diminuat considerabil in ultima perioada, numarul lor scazind in ultimele luni la trei sau patru cazuri. (S.GHEORGHIU)