Toti botosanenii dau spaga

Printre subiectele preferate ale politicienilor romani, mai ales ca se apropie campania electorala, sint coruptia si birocratia, sau mai bine zis lupta impotriva lor. Nu mai este un secret pentru nimeni ca in Romania exista din ambele, insa nu se prea poate spune cita, singurele adjective folosite fiind de genul "multa" sau "putina". Monitorul de Botosani a realizat pentru dumneavoastra un nou sondaj de opinie, prin care incercam sa transformam notiunea de "mare coruptie" intr-una cit de cit cuantificabila, care sa ne poata oferi o imagine acceptabila asupra proportiilor luate de coruptie si birocratie. Reusita demersului nostru depinde, la fel ca in oricare ancheta sociologica, de sinceritatea celor care raspund intrebarilor, iar in cazul nostru, fiind vorba despre o chestiune delicata, nu putem decit sa credem ca procentele obtinute sint mai mici decit cele reale. Si asa insa, se pare ca intr-adevar societatea noastra are o problema grava.
Majoritatea subiectilor chestionati, 93%, au spus ca au avut pina acum necazuri cu birocratia din institutiile publice, ceea ce lasa loc destul pentru restul intrebarilor din chestionar. Ca principiu, 61% din botosaneni cred ca este corect si normal sa ofere mita, spaga, cadouri, atentii sau oricum altfel vrem sa numim ceea ce se ofera pentru rezolvarea mai bine si mai repede a diverselor lor probleme si doar 39% spus ca spaga nu este un lucru firesc. O treime a botosanenilor spun ca este normal pentru ca altfel nu se poate, ceea ce inseamna ca spaga a devenit un fel de trasatura caracteristica a societatii noastre, ce merita a fi oficializata. Alti 18% spun ca mita este o metoda buna de recompensare a serviciilor, aspect despre care vom vorbi ceva mai jos, iar alti 13% se folosesc de spaga pentru ca asa pot sa rezolve probleme care in mod oficial nu au rezolvare oficiala.
Ajunsi aici nu mai avem deja nici un dubiu ca fenomenul coruptiei exista pe scara larga si este interesant sa vedem care sint "incasatorii" obisnuiti ai spagilor, caci pe cei care dau i-am identificat deja. Cum era de asteptat, cei mai multi botosaneni, 95%, au dat atentii angajatilor spitalelor, procent impartit frateste intre doctori si asistenti. In acest caz, coruptie este poate prea mult spus, cadourile pentru doctori facind de multa vreme parte dintr-o mentalitate ce provine de undeva din strafundurile istoriei, cind vracii sau samanii primeau mincare in schimbul tamadurilor. Nici macar nu am protesta la spagile pentru doctori, daca ei nu ar lucra in niste sisteme destul de complicate. Sa zicem ca un botosanean se interneaza in spital pentru o oarecare operatie. Ca orice om normal, se intereseaza despre cit ia domn’ doctor de operatie si face plata inainte, de obicei prin intermediul asistentei sefe, care se ocupa cu asta, bineinteles adaugind un comision. Toate ar fi bune si frumoase, putem trece si peste plata in avans, insa spagile nu se termina. Citeva bancnote la infirmiera ca sa schimbe asternuturile din care tocmai iesise un furunculos, o punga de cafea la asistenta ca sa nimereasca vena cu acul seringii si tot asa. Ideea este ca de fapt serviciile sanitare sint deja platite in momentul in care cetateanul respectiv isi achita contributia la asigurarile sociale de sanatate.
Pe locul doi in topul coruptilor se situeaza, ce-i drept la distanta, dar totusi cu suficiente procente, 32%, angajatii din invatamint. De vina sint acele arhicunoscute cadouri pentru profesori, de 1 martie, de 8 martie, de inceputul si sfirsitul scolii, de ziua invatatoarei, de Mos Craciun, Mos Niculae sau Mos Gerila si cu alte citeva ocazii la fel de importante. De obicei, in aceste cazuri desi parintii platesc bani cash, in miinile dascalilor ajung cumparaturile pe care le fac membrii comitetului de parinti. Asta nu inseamna neaparat ca respectivii parinti nu resimt cadourile ca pe un fel de spaga, ceva absolut necesar daca vrei ca odrasla sa ia si note mai mari de 5.
Tot in top, pe un nemeritat loc trei, se afla lucratorii Inspectoratului de politie, politistii cum ne sint ei cunoscuti de zece ani incoace. Ori am avut noi o zi cu ghinion, ori politistul roman este o persoana deschisa colaborarilor, caci 17% din cetateni ne-au spus ca le-au dat spaga. Intre ei 8% au mituit un angajat al serviciului de circulatie, 7% celor de evidenta populatiei si alte servicii care elibereaza acte, iar 2% din botosaneni nu stiu de la ce serviciu era politistul pe care l-au omenit. Daca pina acum aveam de-a face cu genuri de spaga care mai aveau un fel de scuze, fiind la mijloc sanatatea personala sau viitorul copiilor, spaga data politistilor este de o cu totul alta factura. Bineinteles, nu are rost si nu exista motive pentru a mitui un politist daca nu ai facut ceva care sa te transforme in obiectul muncii sale. Adica ai trecut pe rosu la semafor, ai fumat in locuri unde fumatul este interzis, ai furat din greseala bricheta colegului de serviciu, ai calcat o batrina cu masina, ai uitat ca magazinul se inchide noaptea dar nu te-ai putut abtine de pofta si ai luat 300 de ciocolate, ai omis fiind preocupat de campionatul de fotbal sa dai facturi pentru miliardul incasat sau alte lucruri din astea. In toate cazurile este vorba despre infractiuni sau crime si noi aveam impresia ca legea nu iarta pe nimeni, iar procentul aplicat la nivel social reprezinta de fapt un indicator al nesigurantei publice, care creste atunci cind legea este permisibila.
Cu procente mai mici, de sub 10%, se inregistreaza spagarii numiti functionari publici. Ei pot fi gasiti, 8% in primarie, 4% la Directia de finante si administratia financiara, si cite 2% la Sanepid si gardieni publici. Cu zero procente au iesit Prefectura si Consiliul Judetean. Am fi pus si pariu ca asa este deoarece nu am vazut niciodata, nici noi, nici politia, nici garda financiara, nici cei de la Curtea de conturi, in fata usii prefectului oameni obisnuiti cu gaini, traiste, cartoane de oua sau bancnote de cinci mii pregatite pentru rezolvarea problemei. Pe de alta parte, nu am vazut niciodata, atit noi cit si reprezentantii institutiilor amintite, ce se intimpla dincolo de usa.
Urmatoarea intrebare a chestionarului era care este valoarea celei mai mari spagi oferite vreodata. Raspunsurile la aceasta intrebare ne-au luminat si ne-au facut sa intelegem mai bine de ce toata lumea se plinge, in special cei din categoriile de mai sus, ca orasul nostru este sarac. 86% dintre subiecti nu au dat niciodata spagi mai mari de un milion de lei, din care 20% sub 50.000 de lei, probabil flori la asistente, 19% intre 50 si 100.000, flori mai frumoase la doctorite, 32% intre 100 si 500.000 de mii, spaga obisnuite la toate si 15% au dat spagi intre 500.000 si un milion de lei. 10% din botosaneni spun ca au dat spagi intre unul si cinci milioane, iar 4% peste cinci milioane. Pe acestia din urma, ca sa vedem daca nu cumva sint laudarosi, i-am intrebat si unde, dar nu au vrut sa ne spuna. Oricum, se pare ca la Botosani nu este o afacere nici sa primesti spaga.
In final, botosanenii au fost chestionati cu privire la institutiile sau persoanele care ar trebui sa combata coruptia. Bineinteles nu cei care se lauda ca o fac, doar 13% apreciind ca este treaba presedintelui tarii, 12% cred ca Parlamentul ar putea face ceva si doar 2% isi pun sperantele in partidele politice. Cei mai multi, 35%, spera ca Politia va veni de hac coruptiei si 28% dau ca solutie justitia. Electoratul extremist, 6%, crede ca singura institutie care poate lupta eficient cu coruptia este Armata, care de altfel poate lupta eficient cu aproape orice. Primarului ii revine 3% din marea batalie, iar prefectului restul de 1%, destul de putin pentru atributiunile sale de serviciu, intre care vegherea asupra aplicarii si respectarii legilor. Ca un fel de concluzie, orice ar spune oamenii obisnuiti si oricum ar imparti ei sarcina deosebit de dificila de a eradica coruptia, cu siguranta cei care trebuie sa gaseasca solutiile sint intre cei de mai sus. (Catalin ALISTARI)