Braila – un oras galagios

Traficul din ce in ce mai mai intens constituie una dintre sursele cele mai importante de zgomot din orase. Autoturismele moderne dotate cu motoare cu gabarite si capacitati cilindrice reduse, dar cu turatii mari, autobuzele, troleibuzele, tramvaiele sint doar citeva dintre mijloacele de transport care ne ajuta sa ne deplasam mai repede, dar care produc efecte sonore negative.
In unele cazuri, un motor zgomotos de citiva cmc montat pe o banala bicicleta, poate crea un disconfort sonor pe o artera de circulatie cu citeva mii de locuitori.
Specialisti din cadrul Agentiei de Protectie a Mediului – Braila au analizat nivelul de zgomot si au constatat ca la limita zonelor functionale (parcuri, zone de recreere, tratament medical, incinte de scoli, crese, gradinite, spatii de joaca, piete, spatii comerciale, restaurante in aer liber, parcaje auto) s-au depasit limitele admise cu valori cuprinse intre 1,8 decibeli (dB) si 21,8 dB. Au fost facute masuratori in 31 puncte din oras, iar neconcordantele s-au inregistrat in 12 dintre acestea.
"La fel ca in 1999, depasirile s-au constatat la limita parcurilor si a zonelor de recreere. Nivelul cresterii peste limita s-a situat in intervalul 31,5% – 48% din valoarea admisa. La limita pietelor si a spatilor comerciale cu activitati in aer liber depasirile s-au situat in intervalul 3-24%", ne-a declarat Vasilica Marin, sef Serviciu Monitorizare si Urgente de Mediu din cadrul APM – Braila. Pe strazi, la bordura trotuarului ce margineste carosabilul, s-au inregistrat cresteri ale nivelului zgomotului in 16 puncte din cele 29 verificate. Depasirile maxime au fost constatate pe strazile Rubinelor, Scolilor, Rahova, Grivita care au latimi intre 3-7 m. Pe strazile cu latimi de 21 de metri nu s-au inregistrat depasiri ale valorii normale de 80 dB, cea mai ridicata valoarea obtinuta fiind de 77,8 dB la intersectia Strazilor Calea Calarasi cu Dorobanti si pe Soseaua Viziru in dreptul IMB. Ca nivel de comparatie, la decolarea unui avion, nivelul zgomotului ajunge la peste 110 dB.
In blocurile de locuinte, lifturile, aparatele de radio si televiziune, masinile electrocasnice pot constitui surse de poluare sonora in cazul unei utilizari nerationale. Cu ajutorul "hartilor sonore" s-au putut face corelatii intre sursele de zgomot, caracteristicile retelei stradale (intersectie artera principala, strada laturalnica) si disconfortul populatiei aflate in apropierea acestora.
Efectele zgomotelor asupra organismului
Oboseala auditiva este un fenomen fiziologic care apare in urma actiunii zgomotului puternic. Modificarile care apar in cadrul acestei boli sint reversibile. Astfel, dupa o expunere de 15 minute la o agresiune auditiva, pe audiograma se constata o dereglare de 15 dB care, in decurs de citeva ore, se reduce progresiv, acuitatea auditiva revenind la valoarea anterioara.
Traumatismul sonor apare in urma unei expuneri la un zgomot intens chiar pentru un timp foarte scurt, la un nivel de intensitate sonora de peste 130 dB, care e considerat, de fapt, pragul senzatiei dureroase. In cazul acestei afectiuni, bolnavul are o senzatie de ameteala, dureri in urechi, se poate produce chiar ruperea timpanului si lezarea organului lui Corti.
Cel mai des intilnita este surditatea profesionala care e rezultatul unui proces degenerativ. E un fenomen ireversibil. Prin scoaterea subiectului din mediul cu zgomot, evolutia bolii se opreste. (Daniela TUPEA)